Ungaria a depășit România în ce privește costul la care se împrumută și a redevenit țara care plătește cele mai mari dobânzi pentru credite, scrie Bloomberg. Asta vine în contextul în care Ungaria majorează cheltuielile și deficitul la 5% din PIB în anticiparea alegerilor de anul viitor, în timp ce România, deși și-a revizuit în sus, de la 7% la 8,4% ținta de deficit pentru acest an, și-a asumat un plan dur de reducere a deficitului în anii următori, cu pachete de măsuri fiscale ce includ majorări de taxe.
Randamentele obligațiunilor de stat ale Ungariei au depășit pentru prima dată în ultimul an randamentele României, devenind cele mai riscante din Uniunea Europeană, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Randamentul obligațiunilor interne pe 10 ani a crescut cu 9 puncte de bază miercuri, depășind 7% și aducând creșterea săptămânii la aproape 20 de puncte de bază. Creșterea a venit pe fondul planurilor guvernului maghiar de a crește deficitul bugetar, care au zguduit piața.
În același timp, randamentul comparabil din România a scăzut cu 2 puncte de bază, la 6,96%, la începutul tranzacționării.
Administrația prim-ministrului Viktor Orban crește cheltuielile în încercarea de a inversa scăderea popularității înainte de alegerile de anul viitor.
Deși o inflație mai mică decât se aștepta ar fi putut semnala o mișcare moderată a ratelor dobânzilor, „acest lucru a fost rapid umbrit de anunțul guvernului privind creșterea deficitului finanțelor publice”, potrivit strategului ING Bank NV, Chris Turner.
Piața a reacționat prin accentuarea curbei randamentelor, ceea ce crește prima de termen la capătul lung al curbei, iar obligațiunile, în special, au fost supuse presiunii”, a afirmat Turner într-o notă.
Forintul, una dintre cele mai performante monede ale piețelor emergente din acest an, părea să se stabilizeze după scăderea din sesiunea anterioară, iar indicele de referință al burselor din țară a revenit, atingând un nou record.
Între timp, obligațiunile României au fost susținute de eforturile guvernului de a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE și de planurile de a restrânge emisiunea de datorii de stat anul viitor.
În schimb, Ungaria a declarat că va trebui să emită obligațiuni în valută străină la începutul anului viitor pentru a finanța cheltuielile crescute.
Ministerul Economiei din Budapesta a declarat că deficitul fiscal va crește probabil la 5% din producția economică în acest an, de la o țintă anterioară de 4,1%. Diferența va rămâne la 5% în 2026, în loc de deficitul de 3,7% anticipat în bugetul pentru anul viitor.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
„Revizuirea negativă reflectă realitățile încetinirii creșterii economice — prognozată la 0,5% în 2025 — și presiunile asupra cheltuielilor înaintea alegerilor parlamentare competitive programate pentru primăvara anului 2026”, a declarat Andrius Tursa, analist la firma de consultanță Teneo, într-un e-mail.
Acest lucru „crește riscul pierderii ratingului de investiții al Ungariei”, a spus el.
