O echipă de cercetători din Coreea de Sud a identificat sub un crater de asteroid urme ale unor comunități microbiene vechi de peste 20.000 de ani, rezultat care ar putea schimba modul în care oamenii de știință înțeleg apariția și supraviețuirea timpurie a vieții pe Pământ.
Descoperirea, relatată de Science Alert, a fost realizată în bazinul Jeokjung-Chogye din regiunea Hapcheon, o structură circulară identificată recent drept crater de impact format în urma căderii unui asteroid în urmă cu aproximativ 42.000 de ani, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Sub partea de nord-vest a craterului, geologii au descoperit mai multe stromatolite – structuri stratificate create de microorganisme precum cianobacteriile și considerate unele dintre cele mai vechi dovezi ale vieții de pe Pământ.
Potrivit cercetătorilor, aceste formațiuni s-au dezvoltat într-un mediu hidrotermal creat chiar de impactul asteroidului. Energia eliberată în momentul coliziunii ar fi încălzit scoarța terestră și apa acumulată ulterior în crater, formând un lac fierbinte care a rămas activ timp de zeci de mii de ani.
„Aceasta este prima dovadă complexă care sugerează că stromatolitele s-ar fi putut forma în lacuri hidrotermale create de impacturile cu asteroizi”, a declarat geologul Jaesoo Lim, de la Institutul Coreean de Geoștiințe și Resurse Minerale (KIGAM). „Astfel de medii ar fi putut oferi condiții favorabile pentru ecosistemele microbiene timpurii”.
Cercetătorii au analizat compoziția chimică a stromatolitelor și au identificat urme de europiu, un element considerat un indicator al activității hidrotermale din trecut. Sedimentele conțineau niveluri ridicate de calciu, calcit și sulf, asociate microorganismelor adaptate la medii fierbinți.
Datarea cu radiocarbon arată că stromatolitele s-au format între aproximativ 23.400 și 14.600 de ani în urmă, ceea ce sugerează că lacul hidrotermal creat după impact a existat timp de câteva zeci de milenii.
Descoperirea susține ipoteza potrivit căreia ciocnirile cu asteroizi nu au avut doar efecte distrugătoare asupra Pământului timpuriu, ci ar fi putut crea și medii favorabile apariției sau dezvoltării vieții.
Autorii studiului spun că, în perioada bombardamentului intens de acum aproximativ 4 miliarde de ani, planeta ar fi putut găzdui numeroase astfel de „refugii” temporare pentru microorganisme. Cercetătorii mai susțin că aceste ecosisteme microbiene ar fi putut contribui inclusiv la apariția oxigenului în atmosfera timpurie a Pământului.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
În urmă cu aproximativ 2,4 miliarde de ani, atmosfera Terrei conținea foarte puțin oxigen. Oamenii de știință cred că primele organisme fotosintetice, precum cianobacteriile, au avut un rol esențial în schimbarea compoziției atmosferei. De asemenea, există indicii că microorganismele care formau stromatolite produceau oxigen ca produs secundar al metabolismului lor.
Dacă această ipoteză este corectă, ciocnirile cu asteroizi au creat mici „oaze de oxigen” în diferite regiuni ale Pământului timpuriu, favorizând dezvoltarea vieții microbiene.
