Datoria publică a Republicii Moldova a atins un nou record în 2024, depășind 125 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 17,5 miliarde față de 2023, când valoarea acesteia a trecut pentru prima dată de 100 de miliarde de lei, anunță expertul economic Veaceslav Ioniță.
Potrivit analizei sale, creșterea datoriei este determinată atât de investițiile guvernamentale, cât și de intervențiile necesare în perioade de criză. Guvernul contractează împrumuturi pentru a finanța proiecte de infrastructură, dar și pentru a sprijini populația în situații de urgență, cum au fost pandemia COVID-19, criza energetică sau efectele războiului din Ucraina.
Datoria publică și impactul asupra economiei
Analistul explică faptul că împrumuturile destinate investițiilor sunt justificate, mai ales în contextul inflației. Costurile pentru construcții cresc constant, astfel încât proiectele începute mai devreme sunt mai ieftine decât cele care ar fi demarate în prezent. De exemplu, un proiect finanțat cu un miliard de lei în 2019 ar fi costat cu 370 de milioane mai mult dacă ar fi fost realizat în 2024.
În ceea ce privește intervențiile în criză, expertul subliniază că o mare parte a sprijinului acordat Moldovei pentru a gestiona criza energetică a venit sub formă de granturi din partea Uniunii Europene, reducând presiunea asupra datoriei publice.
Datoria publică raportată la PIB și sustenabilitatea acesteia
Chiar dacă datoria publică a crescut, Moldova rămâne printre țările cu cel mai mic nivel de îndatorare raportat la PIB. În 2024, datoria reprezintă aproximativ 35-36% din PIB, mult sub nivelul maxim atins în 1998, când a fost de 83% din PIB. Spre comparație, majoritatea statelor europene au datorii publice de aproximativ 100% din PIB.
Dobânda medie plătită de Guvern pentru creditele contractate este în prezent de 3,6% anual, în scădere față de perioada de criză, când a ajuns la 5%. Tendința este de reducere, iar experții estimează că ar putea coborî până la 2,5% anual în viitorul apropiat.
Concluzii
Veaceslav Ioniță consideră că datoria publică a Republicii Moldova nu reprezintă un pericol iminent, având în vedere nivelul său moderat în raport cu PIB-ul și tendința de scădere a costurilor de finanțare. Cu toate acestea, el subliniază că este esențial ca guvernul să gestioneze responsabil împrumuturile, asigurând un echilibru între investiții și sustenabilitatea fiscală, astfel încât să evite supraînd
