Directorul general al Agenției Relații Interetnice, Veaceslav Reabcinschi, a declarat că limba română trebuie să devină limba principală de comunicare interetnică în Republica Moldova. Potrivit acestuia, aproximativ 25% dintre rușii din țară vorbesc sau cunosc limba română, dar situația este mai dificilă în UTA Găgăuzia, unde doar 10% dintre găgăuzi cunosc această limbă.
Subiectul a fost discutat în cadrul dezbaterii publice „Promovarea valorilor europene în relațiile interetnice”.
„Datele cercetărilor arată că 92% din populație are o atitudine binevoitoare față de minoritățile etnice. Dacă îi întrebi pe moldoveni cine ar dori să fie vecinul lor, ei vor spune că nu contează naționalitatea, ci să fie om bun. Acesta este răspunsul”, a afirmat Veaceslav Reabcinschi.
Totuși, directorul ARI a subliniat că există probleme legate de conservarea comunităților etnice în zone izolate, precum Găgăuzia sau satele cu populație majoritar ucraineană. În aceste regiuni, predarea în limba rusă limitează integrarea lingvistică. El a remarcat că schimbările lingvistice din centrele raionale, unde limba română devine dominantă, pot provoca un sentiment de disconfort și chiar discriminare pentru unele minorități.
Reabcinschi a reamintit că Republica Moldova este semnatară a Convenției-cadru privind minoritățile etnice din 2002 și se află sub monitorizarea Consiliului Europei în acest domeniu. Cel mai recent raport de evaluare menționează îmbunătățiri, dar propune și măsuri concrete, precum:
• Crearea unui mecanism pentru reprezentarea minorităților etnice în instituțiile de decizie;
• Susținerea financiară a comunităților etnice.
„Trebuie să avem grijă unul de altul. Dacă trecem la acest principiu la nivel național, va fi foarte bine”, a concluzionat Veaceslav Reabcinschi.
Dezbaterea publică a fost organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de IMS.
