Vechi credințe și superstiții despre luna februarie. Ce nu făceau femeile în zilele de sărbătoare
Citește și Anatol Șalaru: „Ceea ce face AUR în România este politică pro-rusă”
Este ziua în care ursul (sau marmota în SUA) prezice când se va sfârși iarna. Se știe că 2 februarie este ziua în care ursul iese din bârlog, devenind, astfel, un bun indicator meteorologic.
Conform tradiției, dacă își vede umbra, respectiv dacă e soare, atunci intră înapoi în bârlog, pentru că iarna va mai dura încă 40 de zile. Dacă nu își vede umbra și timpul e urât, atunci ursul și părăsește bârlogul, iarna e pe final.
Potrivit volumului „Sărbători și obiceiuri românești” de Ion Ghinoiu, Ziua ursului este sărbătorită la mijlocul celor trei zile ale Martinilor de iarnă sau San-Martinii. În credința populară, prin îndeplinirea unor ritualuri și practici magice în această zi, puterea acestui animal est transferată asupra copiilor în special.
Haralambie și Vlăsie, doi sfinți sărbătoriți
În unele sate din Maramureș, sătenii vin în ajutorul ursului, la acestă dată. „Pentru că nu are ce mânca, oamenii, ştiind de această zi, îi puneau ursului mâncare pe cărările pe care ştiau că umblă, sau dacă ştiau că în apropierea satului lor este un bârlog, îi puneau mâncare în apropiere, tocmai ca să nu le atace animalele. El iese din bârlog, dar să recunoaştem, este o perioadă în care îşi găseşte cu greu hrana, iar el iese flămând şi poate ataca animale sau oameni”, explică etnologul Janeta Ciocan de la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare.
Pe 10 februarie, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Haralambie. Chiar dacă nu este o sărbătoare importantă în calendarul creștin, Sfântul Haralambie este considerat protectorul împotriva ciumei.
Așa se face că icoana lui era nelipsită din casele țăranilor. În icoane, el apare ţinând moartea în lanţ, la picioarele lui. În unele icoane, moartea e reprezentată ca un balaur înlănţuit. Dar de cele mai multe ori apare a în personaj feminin cu coasa în mână, potrivit etnologilor.
Imediat, pe 11 februarie, este sărbătorit Sfântul Vlasie, care este considerat protector al copiilor nenăscuți. Femeile însărcinate „țineau” această sărbătoare în sensul că posteau sau se abțineau de la anumite munci ce presupuneau utilizarea unor obiecte ascuțite precum cuțitul sau foarfecele, nu torceau, nu țeseau, nu coseau.
