Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache a dat asigurări luni Serbiei că înţelege poziţia Belgradului în ceea ce priveşte provincia Kosovo, asumându-şi în acelaşi timp linia oficială a Austriei care a recunoscut independenţa Kosovo, relatează AFP.
‘Sunt în prezent membru al guvernului şi bineînţeles trebuie să aprob această decizie, Austria susţine independenţa Kosovo. Am de asemenea înţelegere deplină în ceea ce priveşte poziţia Serbiei’, a declarat liderul partidului de extremă dreapta FPO, după o întrevedere cu şeful diplomaţiei sârbe Ivica Dacic la Belgrad, conform agerpres.
Duminică, un interviu cu Heinz-Christian Strache publicat de cotidianul sârb proguvernamental Politika a declanşat reacţii puternice în Austria. Potrivit declaraţiilor publicate de ziar, liderul FPO a afirmat că ‘Kosovo este fără îndoială parte a Serbiei’.
Citește și : Polonia a confirmat primirea fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili
Anturajul vicecancelarului a dezminţit semnificaţia acestor declaraţii, precizând că acesta a sprijinit poziţia Vienei care a recunoscut independenţa Kosovo după proclamarea sa în 2008. FPO, care se află în prezent la guvernare alături de conservatorii cancelarului Sebastian Kurz, a criticat la acea vreme această recunoaştere.
Revenind la interviul de duminică, Strache a subliniat că ‘a remarcat pur şi simplu că, potrivit legii sârbe, Kosovo rămâne parte integrantă a Serbiei’. ‘Aceasta este realitatea sârbă’ a adăugat el.
‘Am constatat acest lucru, însă am afirmat de asemenea că Austria a luat decizia de a recunoaşte declaraţia de independenţă a Kosovo şi că aceasta este poziţia oficială a Austriei’, a mai spus el.
Kosovo va sărbători pe 17 februarie zece ani de independenţă. Sprijinită de Statele Unite ale Americii şi de majoritatea ţărilor Uniunii Europene (UE), Kosovo este recunoscut ca stat suveran de circa 115 ţări.
Belgradul respinge însă independenţa fostei sale provincii albaneze şi, cu sprijinul Rusiei, blochează admiterea sa în Organizaţia Naţiunilor Unite.
Strache a cerut o ‘soluţie durabilă, un compromis’, care să ia în considerare interesele Serbiei şi ale sârbilor care trăiesc în Kosovo, în special în nordul Kosovo, unde sârbii sunt majoritari.
Început în 2011, dialogul între Belgrad şi Pristina se află în impas de peste doi ani.
