Artificiul prin care Consiliul UE a impus vineri printr-un vot cu majoritate calificată, în locul unanimităţii, prelungirea pe termen nedeterminat a îngheţării activelor Rusiei în UE, pentru eliminarea unui obstacol în finanţarea cu aceste active a unui împrumut destinat Ucrainei, arată că “iluzia că statul de drept prevalează la Bruxelles s-a sfârşit”, a spus sâmbătă premierul ungar Viktor Orban la un miting anti-război desfăşurat în oraşul Mohacs, în sudul Ungariei, potrivit agenţiei MTI.
Sancţiunile impuse Rusiei de către UE după invazia în Ucraina prevăd şi îngheţarea unor fonduri ale Băncii Centrale a Rusiei, în total aproximativ 210 de miliarde de euro. Aceste sancţiuni trebuie însă reînnoite printr-un vot în unanimitate în Consiliul UE la fiecare şase luni, de fiecare dată sub ameninţarea unui veto din partea Ungariei, ţară căreia Comisia Europeană i-a blocat majoritatea fondurilor europene, acuzându-l pe premierul conservator ungar că încalcă “statul de drept”, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Pentru a împiedica un astfel de veto, care ar conduce la obligaţia eliberării activelor ruseşti şi ar zădărnici un plan al Comisiei Europene de a folosi aceste active la finanţarea unui “împrumut de reparaţii” de 90 până la 165 de miliarde de euro oferit Ucrainei, preşedinţia daneză a Consiliului UE a anunţat un acord prin care statele membre au prelungit vineri pe termen nedefinit îngheţarea activelor ruseşti, invocând un articol din tratatul european care permite adoptarea doar prin majoritate calificată a deciziilor care în mod normal trebuie luate în unanimitate.
Este vorba despre articolul 122 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care permite un astfel de vot în cazul unor “dificultăţi economice severe”, articol utilizat anterior în special în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a facilita, printre altele, achiziţionarea de vaccinuri. Argumentul folosit acum pentru invocarea respectivului articol este acela că “războiul Rusiei împotriva Ucrainei cauzează provocări economice severe”.
În acest fel tratatul fondator al UE este “aruncat la gunoi”, a mai spus Orban sâmbătă la acelaşi miting, adăugând că folosirea activelor ruseşti de către UE pentru a finanţa Ucraina echivalează cu o “declaraţie de război” şi a estimat că o confiscare a unor active suverane nu poate fi lipsită de represalii din partea ţării afectate.
Conceptul “împrumutului de reparaţii” finanţat din activele ruseşti, aşa cum a fost prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi ca Ucraina să îl ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti “reparaţii de război”, lucru greu de presupus că s-ar putea întâmpla, cel puţin cât timp Vladimir Putin este preşedinte.
Rusia acuză un “furt” şi a anunţat deja că dă în judecată societatea financiară belgiană Euroclear, care gestionează cea mai mare parte a fondurilor ruseşti îngheţate în UE. Belgia, ca ţară depozitară a acestor fonduri, se teme de repercusiunile financiare şi juridice ale confiscării lor şi cere ca toate activele ruseşti îngheţate în UE să fie incluse în împrumutul destinat Ucrainei, precum şi garanţii financiare concrete din partea celorlalte state membre ale UE înainte de a-şi da acordul pentru o astfel de operaţiune.
O decizie privind acest împrumut este aşteptată la summitul UE din 18-19 decembrie. Pe lângă Ungaria şi Belgia, au exprimat de asemenea rezerve Slovacia, Bulgaria, Malta şi Italia.
