Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a susținut marți un discurs extins în Salonul Parlamentului, transcris ulterior în întregime și publicat de index.hu.
Intervenția a acoperit o gamă largă de teme, de la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană până la politicile identitare și repoziționările geopolitice din Europa Centrală, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Orbán a subliniat că miza centrală a actualelor dispute europene este legată de perspectiva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, integrarea Ucrainei ar presupune sprijin financiar masiv din partea statelor membre și ar consolida influența axei federaliste franco-germane. În opinia sa, acest lucru ar modifica structural natura Uniunii Europene.
Totodată, el a pus sub semnul întrebării fezabilitatea includerii Ucrainei în UE fără o stabilitate militară prealabilă, susținând că niciun stat nu a fost admis până acum fără a avea mai întâi statut de membru NATO. Orbán a avertizat că un potențial conflict ar putea afecta direct granițele Uniunii, într-un context în care Ucraina nu oferă, în prezent, garanții de securitate teritorială.
Federalism vs. suveranism
Premierul maghiar a reluat una dintre temele sale recurente: conflictul dintre viziunea federalistă și cea suveranistă privind viitorul UE. După Brexit, susține el, nu mai există o contrapondere reală la axa Berlin–Paris, iar crizele succesive au fost folosite pentru a transfera tot mai multe competențe de la nivelul național către Bruxelles, fără rezultate concrete.
În această cheie, Orbán a avertizat asupra riscului unei “federalizări prin îndatorare”, comparând situația actuală cu așa-numitul „moment hamiltonian” din istoria SUA, când statele individuale au trecut la o datorie comună.
Grupul de la Visegrád: speranțe de revitalizare
Un alt punct abordat a fost starea actuală a Grupului de la Visegrád (V4 – Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia). Orbán a recunoscut că formatul este inactiv în prezent, dar consideră că există premise pentru relansare odată cu schimbările politice recente din Polonia și cu preluarea președinției V4 de către Ungaria la 1 iulie.
Viktor Orbán a exprimat îngrijorări legate de cursa înarmărilor din Europa, evocând în special rolul tot mai vizibil al Germaniei în domeniul militar. Potrivit acestuia, relaxarea restricțiilor bugetare în numele apărării a deschis calea pentru o îndatorare comună în UE, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o abatere gravă de la principiile inițiale ale Uniunii.
În discurs, premierul a reluat și tema Pride, precizând că în Ungaria libertatea de exprimare este „garantată”, dar că parada în sine este, în opinia sa, o manifestare ostilă la adresa valorilor tradiționale și a protecției copilului. A făcut distincția între dreptul la întrunire și ceea ce consideră a fi un act provocator.
Comentând rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, Orbán a susținut că partidele de dreapta non-federaliste ar putea constitui, numeric, cea mai mare forță parlamentară dacă și-ar uni forțele. A remarcat conducerea acestor formațiuni de către trei femei – Giorgia Meloni, Alice Weidel și Marine Le Pen – și a pledat pentru mobilizare și muncă susținută în vederea consolidării influenței conservatoare în UE.
