Administrația Trump a avut cel puțin trei întâlniri în ultimul an cu lideri separatiști din provincia Alberta din Canada, aceștia din urmă încerecând să profite de tensiunile dintre Casa Albă și premierul de la Ottawa, Mark Carney. Contactele dintre separatiștii canadieni și oficiali de la Washington vin în contextul intensificării eforturilor de separare a provinciei de Canada, cu un posibil referendum organizat în acest an în Alberta. Pe lângă amenințările externe reprezentate de Trump și tarife, Carney mai are acum o bătaie de cap: ambițiile din ce în ce mai mari ale Albertei de a se separa de Canada.
Întâlniri misterioase
Lideri ai Alberta Prosperity Project (APP), un grup de separatiști care doresc ca provincia vestică să devină independentă, s-au întâlnit de trei ori, începând din aprilie anul trecut, cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA la Washington, a scris Financial Times, citând persoane familiarizate cu discuțiile, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Aceștia caută o nouă întâlnire luna viitoare cu oficiali din Departamentul de Stat și cel al Trezoreriei pentru a solicita o linie de credit de 500 de miliarde de dolari, menită să finanțeze provincia în cazul în care un referendum de independență – care nu a fost încă convocat – ar fi aprobat.
Reamintim că, în mai trecut, premierul provinciei aflată în vestul Canadei, una dintre cele mai bogate din țara nord-americană datorită resurselor sale naturale, în special petrol și gaze naturale, a declarat că va organiza un referendum privind separarea în 2026, dacă o petiție inițiată de cetățeni va atinge numărul necesar de semnături. Provincia are de zeci de ani o mișcare de independență, cu rădăcini încă din formarea Canadei, în urmă cu peste 150 de ani.
Danielle Smith a afirmat atunci că, personal, nu susține ieșirea provinciei din Canada și și-a exprimat speranța într-o “cale de urmat” pentru o Alberta puternică și suverană în cadrul unei Canade unite.
La vremea reespectivă, Smith a insistat asupra loialității istorice a Albertei față de Canada și asupra contribuției economice disproporționat de mari a provinciei la bugetul federal. Potrivit ei, Alberta a transferat de-a lungul timpului sute de miliarde de dolari către Ottawa, acceptând acest lucru din solidaritate, datorită bogăției sale în resurse naturale.
Lidera provinciei din vestul Canadei a afirmat că Alberta a contribuit “cu sute de miliarde de dolari în plus la bugetul federal, sume folosite în alte regiuni ale țării, față de cât vom primi vreodată în beneficii. Am permis ca acest lucru să se întâmple pentru că, sincer, știm cât de binecuvântată este provincia noastră cu o bogăție de resurse naturale pe care nicio altă țară de pe Pământ nu o posedă – și ne dorim ca toți prietenii, familiile și concetățenii noștri canadieni din întreaga țară să beneficieze de asta.”
Smith a argumentat că nemulțumirea locuitorilor vine din dorința de libertate economică și autonomie. Alberta, a spus ea, nu cere tratament special, ci libertatea de a-și dezvolta și exporta resursele, de a încuraja antreprenoriatul și inovația și de a-și organiza serviciile publice conform propriilor priorități, chiar dacă acestea diferă de viziunea guvernului federal.
Premierul a acuzat guvernele liberale federale din ultimul deceniu (în fruntea cărora s-a aflat premierul Justin Trudeau) că au adoptat politici ostile economiei Albertei, în special prin blocarea oleoductelor, anularea proiectelor energetice, limitarea producției și impunerea taxei pe carbon. În opinia sa, aceste măsuri au speriat investitorii și au dus la pierderi masive de investiții și locuri de muncă.
“Canada a ajuns pe ultimul loc în ceea ce privește creșterea economică dintre toate națiunile industrializate. Lumea ne privește de parcă ne-am pierdut mințile. Avem cele mai abundente și accesibile resurse naturale de pe planetă – și totuși le ținem captive, vânzând ceea ce reușim să producem unui singur client, aflat la sud de granița noastră, în timp ce regimuri dictatoriale poluante profită în locul nostru,” a spus Smith.
Lidera Albertei a afirmat că “aceste atacuri asupra provinciei noastre, venite chiar din partea propriului nostru guvern federal, au devenit de nesuportat” și a acuzat Ottawa de continuarea “politicilor destructive.” Smith a remarcat că “am luptat cu furie împotriva acestor atacuri din partea (guvernului de la) Ottawa și am câștigat câteva bătălii importante, dar oportunitățile pierdute, locurile de muncă și viitorul a atâtor locuitori din Alberta au un cost mare și sunt demoralizante – la fel ca și numărul tot mai mare de politicieni din est care aleg să demonizeze și să vizeze deschis Alberta pentru câștiguri politice.”
Smith a mai susținut că, din cauza birocrației, taxelor și incertitudinii politice, Canada nu mai este percepută ca un mediu atractiv pentru investiții și că economia națională a ajuns printre cele mai slabe din lumea industrializată, în ciuda resurselor abundente.
În plan politic, ea a legat frustrarea din Alberta de realegerea guvernului liberal la nivel federal în urma alegerilor din primăvara trecută, subliniind că problema nu este pierderea unui partid la alegeri, ci continuitatea acelorași politici considerate responsabile pentru dificultățile economice și sociale ale provinciei.
Smith a menționat atunci că a avut discuții cu premierul Mark Carney și că a auzit semnale promițătoare privind o posibilă schimbare de direcție. (În mod ironic, Carney este el însuși originar din Alberta; a crescut în Edmonton, capitala provinciei).
Smith a mai explicat că referendumul privind independența nu va fi inițiat de guvernul provincial, dar că acesta va respecta un demers democratic pornit de cetățeni. Dacă Ottawa va continua politicile considerate ostile, decizia finală va aparține locuitorilor Albertei, pe care Smith i-a apărat, spunând că nu sunt trădători, ci oameni care își doresc un viitor mai bun pentru provincia lor.
La începutul lunii ianuarie, guvernul Albertei a aprobat de altfel o petiție pentru organizarea unui referendum privind independența, iar activiștii au termen până în luna mai pentru a strânge 178.000 de semnături de la alegători eligibili.
Revenind la întâlnirile dintre Administrația Trump și separatiștii din Alberta, Financial Times l-a citat pe consilierul juridic al APP, Jeff Rath, care a spus că “Statele Unite sunt extrem de entuziasmate de o Alberta liberă și independentă.” El a susținut că are o “relație mult mai puternică” cu Administrația Trump decât prim-ministrul canadian Mark Carney.
Rath a refuzat să spună cu cine a discutat APP la Washington. “Ne întâlnim cu persoane foarte, foarte influente, care pleacă direct de la întâlnirile cu noi spre Biroul Oval,” a susținut el.
Financial Times a scris că partidul separatist a adoptat teme similare cu cele ale mișcării Brexit din Regatul Unit. Acesta acuză Ottawa că risipește miliarde de dolari din veniturile petroliere și promovează teorii conspiraționiste privind influența chineză, persecuția creștinilor și agenda “globaliștilor.”
Rath a declarat că grupul său s-a întâlnit și cu oficiali ai mișcării separatiste din Quebec, care a pierdut referendumurile de independență din 1980 și 1995.
Comentând pe marginea acestor întâlniri, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat: “Departamentul se întâlnește în mod regulat cu reprezentanți ai societății civile. Așa cum este tipic în întâlniri de rutină de acest fel, nu au fost asumate angajamente.”
O persoană familiarizată cu poziția secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că nici el și nici alți oficiali ai Trezoreriei nu aveau cunoștință de vreo propunere privind o linie de credit și nu intenționau să se implice în această chestiune. Aceeași persoană a adăugat că niciun oficial de rang înalt din cadrul Trezoreriei nu a primit o solicitare de întâlnire.
Cu toate acestea, Bessent a stârnit un val de entuziasm printre separatiștii din Alberta săptămâna trecută, când a descris provincia – cea mai mare sursă unică de petrol străin pentru piața americană – drept “un partener natural pentru SUA.”
“Albertanii sunt oameni foarte independenți,” a spus el podcasterului conservator Jack Posobiec. “Circulă un zvon că ar putea avea un referendum privind dacă vor sau nu să rămână în Canada.”
Persoana familiarizată cu poziția lui Bessent a afirmat că secretarul Trezoreriei nu sprijină și nici nu se opune mișcării de independență a Albertei, dar îl consideră pe Carney ca urmărind o agendă personală în detrimentul provinciei, evidențiind activitatea sa anterioară în domeniul problemelor climatice.
Bessent consideră că Alberta și-ar putea aprofunda legăturile cu SUA rămânând totodată o provincie canadiană, a adăugat sursa.
O provincie bogată
Potrivit celor de la TIME, Alberta este o provincie canadiană cu o populație de aproximativ 5 milioane de locuitori, situată la granița cu statul american Montana. Politica provinciei Alberta este marcată de o orientare conservatoare, cu un accent puternic pe resursele naturale și economia bazată pe energie.
De altfel, provincia este cunoscută pentru rezervele sale vaste de petrol și gaze naturale, iar extragerea de minerale, cariere și petrol și gaze reprezintă cea mai mare proporție a economiei provinciei, potrivit unui site guvernamental. (
Alberta este un factor-cheie în economia Canadei, fiind principalul producător de combustibili fosili pentru consumul intern, reprezentând 84% din producția totală de țiței și 61% din producția totală de gaze naturale în 2023. În 2024, Alberta a fost a doua provincie după Ontario în ceea ce privește contribuțiile la creșterea PIB-ului.
De asemenea, PIB-ul pe cap de locuitor al Albertăi este cel mai ridicat dintre toate provinciile canadiene.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Provincia este considerată un bastion conservator: Smith face parte din Partidul Conservator Unit, care a condus guvernul provincial din 2019 și susține taxe mai mici și se opune taxei pe carbon. (Aceasta a fost introdusă de Trudeau ca parte a eforturilor guvernului federal de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a combate schimbările climatice. Provincii precum Alberta, Saskatchewan și Ontario s-au opus vehement acestei politici, susținând că ea afectează disproporționat regiunile dependente de energie și crește costurile de trai)
Sub conducerea lui Smith, Alberta a contestat termenele de emisii net-zero impuse de guvernul federal și reglementările privind energia curată.
În linii mari, mulți locuitori din Alberta se opun guvernului liberal, care conduce Canada din 2015 și care a promovat politici de mediu pe care localnicii le consideră dăunătoare pentru creșterea economică a provinciei, a precizat TIME.
După alegerea lui Mark Carney și a liberalilor pentru un nou mandat în fruntea Canadei, în primăvara lui 2025, sute de locuitori din Alberta s-au îndreptat către legislativul provincial din Edmonton pentru a protesta împotriva menținerii liberalilor la putere și pentru a mobiliza sprijin în favoarea separării. Potrivit radiodifuzorului public național Canadian Broadcasting Corporation (CBC), unii dintre protestatari au fost văzuți purtând steaguri ale Statelor Unite.
Aproape un sfert dintre locuitorii provinciei se identifică mai întâi ca aparținând Albertei și abia apoi ca canadieni. Iar unul din zece consideră că provincia lor ar fi mai puternică din punct de vedere economic ca parte a Statelor Unite, în timp ce alți doi din zece susțin un viitor ca stat independent, potrivit unui sondaj realizat după alegerile federale.
În primăvara tracută, TIME a notat că sprijinul pentru un referendum privind suveranitatea a crescut considerabil în vestul Canadei, în urma alegerilor care au readus Partidul Liberal la putere la nivel național.
Un proiect dificil
Analiștii americani au notat la momentul respectiv că părăsirea Canadei nu este la fel de simplă precum un vot favorabil într-un referendum. Constituția canadiană nu permite separarea unilaterală. După eșecul referendumurilor privind separarea de Canada, organizate de Quebec în 1980 și 1995, în ambele majoritatea locuitorilor din provincia majoritar francofonă preferând să rămână în cadrul federației canadiene, guvernul federal a adoptat în anul 2000 Legea Clarității (Clarity Act), care stabilește modul în care trebuie abordate viitoarele referendumuri privind independența unei provincii.
Legea precizează că Camera Comunelor a Parlamentului federal (componentă principală a ramurii legislative federale cu un rol central în procesul democratic canadian, camera inferioară a Parlamentului având mai multă putere legislativă decât Senatul) este cea care decide dacă un referendum exprimă “o voință clară a unei majorități clare” a populației provinciei. Doar în acest caz, guvernul provincial poate începe negocieri cu guvernul federal pentru modificarea Constituției canadiene, proces necesar pentru o eventuală secesiune legală.
Premierul Smith a anticipat aceste discuții privind suveranitatea. Anul trecut, guvernul său a introdus un proiect de lege care reduce pragul necesar inițierii unui referendum provincial de către cetățeni.
Conform inițiativei legislative:
- Ar fi necesară semnătura a 10% dintre alegătorii eligibili la alegerile generale precedente, față de 20% dintre alegătorii înregistrați, cum era până acum.
- Perioada alocată pentru colectarea celor aproximativ 177.000 de semnături ar crește de la 90 de zile la 120 de zile.
Scopul acestei modificări este de a face mai accesibilă declanșarea unui referendum, inclusiv unul privind posibila independență a provinciei Alberta.
În Alberta, organizatorii susțin că zeci de mii de persoane și-au adăugat numele într-un registru online al celor dispuși să voteze pentru separarea de Canada. Acest val de sprijin vine în contextul unei frustrări tot mai mari față de guvernul federal, precum și al intensificării discuțiilor privind suveranitatea provinciei.
Un sondaj recent a arătat că aproximativ trei din zece locuitori ai Albertei ar vota pentru separarea de Canada, a scris Financial Times.
Potrivit unor persoane familiarizate cu poziția americană, este puțin probabil ca SUA să ofere vreun sprijin material mișcării separatiste marginale. Oficialii de la Washington profită însă de eforturile suveraniștilor din Alberta pentru a pune presiune pe Carney.
Tensiuni la nivel înalt
Contactele dintre Administrația Trump și separatiștii din APP coincid cu deteriorarea relațiilor dintre SUA și Canada. Președintele Donald Trump și premierul Mark Carney s-au contrat săptămâna trecută, după ce premierul canadian a sugerat că Washingtonul creează o “ruptură” în ordinea mondială.
De partea sa, Trump și-a intensificat în ultimele luni presiunea politică și economică asupra Canadei, continuând declarațiile provocatoare despre transformarea Canadei în “al 51-lea stat” al SUA.
În plan public, Trump folosește o combinație de retorică (anexare, protecție sub scutul antirachetă “Golden Dome”) și instrumente comerciale (amenințări cu tarife, inclusiv 25% pe bunuri canadiene) pentru a forța Ottawa să accepte condiții favorabile Washingtonului.
Relația bilaterală s-a tensionat puternic prin acuzații legate de imigrație, traficul de droguri (în special fentanil) și deficitul comercial, pe care Trump îl invocă drept justificare pentru tarife și pentru ideea că SUA ar fi “păgubite” de schimburile cu Canada.
După ce a câștigat alegerile pentru Casa Albă, în noiembrie 2024, Trump i-a atacat și ironizat frecvent pe liderii canadieni: întâi pe Justin Trudeau, apoi pe Carney, care a respins explicit anexarea și a insistat că “Canada nu este de vânzare.”
În plus, de ceva vreme, Trump a pivotat către Arctica: el ar fi devenit tot mai preocupat, în privat, de “vulnerabilitatea” Canadei în fața Rusiei și Chinei, legând această temă de ambițiile sale privind Groenlanda și de ideea unei “consolidări” a emisferei vestice sub leadership american.
Reacțiile de la Ottawa la relatările privind întâlnirile oficialilor de la Washington cu separatiștii au fost tranșante. Premierul Carney a declarat că se așteaptă ca președintele Trump să “respecte suveranitatea Canadei.”
Prim-ministrul a precizat că Trump nu a adus niciodată în discuție problema independenței Albertei în timpul întâlnirilor lor.
Premierul provinciei British Columbia, David Eby, a descris raportul FT despre întâlniri drept alarmant, deoarece Trump “nu este deosebit de respectuos față de suveranitatea Canadei.”
“Să mergi într-o țară străină și să ceri ajutor pentru destrămarea Canadei – există un cuvânt vechi pentru asta. Și acel cuvânt este trădare,” a spus el.
CNN a notat că “vocea lui Eby a tremurat de emoție” în timp ce și-a exprimat dezgustul față de separatiștii care au mers la Washington, spunând că nu i-ar “descrie drept alberteni.”
“Este complet inacceptabil să încerci să slăbești Canada,” a spus Eby, “să mergi și să ceri ajutor unei puteri străine pentru a destrăma această țară.”
De partea sa, Carlo Dade, director de politică internațională la School of Public Policy a Universității din Calgary, i-a descris pe liderii separatiști drept “căutători de atenție.” Potrivit expertului, “americanii sunt mai mult decât fericiți să continue să-i joace pe canadieni unii împotriva altora.”
“Vedem dovezi de interferență străină,” a declarat și Gil McGowan, președintele Federației Muncii din Alberta, făcând referire la campanii publicitare pe rețelele sociale, utilizarea boților online și vocile influencerilor MAGA. “Nu pare ceva organic, suntem vizați de gruparea MAGA,” a afirmat el.
“Alberta este un partener esențial în federația noastră,” a declarat un purtător de cuvânt al ministrului canadian al comerțului cu SUA, Dominic LeBlanc. “Guvernul este implicat în reînnoirea relației Canada-Alberta pe baza obiectivelor comune și a respectului reciproc al jurisdicțiilor.”
Așa cum am menționat anterior, premierul Albertei, Danielle Smith, se opune independenței provinciei. “Majoritatea covârșitoare a locuitorilor Albertei nu este interesată să devină un stat american”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Smith.
Șefa guvernului de la Edmonton a avertizat însă împotriva demonizării susținătorilor acesteia. “Când te uiți la sondaje, ele sugerează că până la 30% dintre locuitorii Albertei și-au pierdut speranța – adică aproximativ un milion de oameni,” a spus Smith. “Și nu am de gând să demonizez sau să marginalizez un milion dintre concetățenii mei atunci când au nemulțumiri legitime.”
Surse: Financial Times, TIME, CBC, The Globe and Mail, CNN, alberta.ca, elections.alberta.ca, albertapărosperityproject.com,economicdashboard.alberta.ca, statcan.qc.ca, parl.ca, YouTube
