Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că țara sa nu pierde războiul cu Rusia, cea mai mare problemă acum fiind dacă îl poate câștiga. Poziția lui confirmă indirect informațiile potrivit cărora el și-a convocat consilierii și le-a spus că negocierile au intrat în impas, cerându-le să pregătească un plan pentru încă trei ani de război.
Zelenski a insistat vineri că Ucraina „cu siguranță” nu pierde războiul împotriva Rusiei, în timp ce un corespondent al cotidianului The Wall Street Journal a povestit într-un podcast că liderul ucrainean le-a spus în privat celor mai apropiați consilieri săi să facă pregătirile necesare pentru încă trei ani de conflict, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Luate laolaltă, afirmațiile lui Zelenski și relatarea jurnalistului despre evoluția negocierilor sugerează că Ucraina se pregătește pentru un conflict prelungit, negocierile privind teritoriul și garanțiile de securitate fiind încă blocate, la aproape patru ani de la începerea invaziei la scară largă a Rusiei, notează Kyiv Post.
Ucraina nu pierde, dar poate învinge?
Într-un interviu acordat AFP, Zelenski a respins afirmațiile pe care le-a făcut președintele american Donald Trump, conform cărora Ucraina ar fi în pragul înfrângerii.
„Nu poți spune că pierdem războiul. Sincer, cu siguranță nu-l pierdem, absolut. Întrebarea este dacă vom câștiga. Aceasta este întrebarea – dar este o întrebare foarte costisitoare”, a spus el.
Președintele ucrainean a recunoscut tensiunea tot mai mare care apasă asupra Kievului pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în timpul unei ierni grele.
De asemenea, el a descris presiunea diplomatică pe chestiunea cedării Donbasului, regiunea estică care cuprinde regiunile Donețk și Lugansk. „Atât americanii, cât și rușii spun că, dacă vrei ca războiul să se termine mâine, trebuie să ieși din Donbas”, a spus Zelenski.
Kievul respinge, însă, cu îndârjire această soluție și și-a bazat poziția la negocieri pe situația de pe front, unde forțele sale armate continună să reziste, ba chiar au obținut un avans în ultima perioadă.
„Astăzi pot felicita armata noastră în primul rând – toate forțele de apărare – pentru că, până azi, 300 de kilometri pătrați au fost eliberați”, a spus Zelenski despre progresele de pe frontul de sud.
În ceea ce privește garanțiile de securitate, Zelenski a reiterat că orice desfășurare de trupe europene după încetarea focului ar trebui să fie poziționată aproape de linia frontului. „Am dori să vedem contingentul mai aproape de linia frontului, să stea alături de noi pe linia frontului”, a spus el. „Negocierile au eșuat, practic”, a mai spus el.
Zelenski nu e mulțumit de negocieri
Poziția liderului de la Kiev coincide cu informațiile pe care le-a prezentat Bojan Pancevski, corespondent politic european al ziarului The Wall Street Journal într-un podcast găzduit de jurnalistul Paul Ronzheimer.
Pancevski a spus că Zelenski și-a convocat „cabinetul privat”, format din cei mai apropiați consilieri din cadrul Biroului Prezidențial, cu o zi înainte de a pleca săptămâna trecută la Conferința de Securitate de la München.
„La această întâlnire, le-a spus celor mai apropiați că negocierile practic au eșuat și că acum trebuie să elaboreze un plan pentru încă trei ani de război. A spus acest lucru explicit”, a afirmat Pancevski, citând trei surse din cercul apropiat al lui Zelenski.
Potrivit jurnalistului, cei prezenți au fost „total șocați”. „Nimeni nu își dorește încă trei ani de război”, a spus el.
Până în acel moment, chipa lui Zelenski se pregătise pentru o traiectorie diferită: organizarea de alegeri și, eventual, a unui referendum la sfârșitul primăverii sau începutul verii pentru a prezenta alegătorilor orice soluție negociată.
„Acum, dintr-o dată, Zelenski se întoarce la 180 de grade în spatele cortinei și spune: toate acestea sunt prostii, trebuie să ne pregătim pentru un război lung”, a spus Pancevski.
Garanții și neîncredere
Zelenski a indicat că ar putea lua în considerare un compromis teritorial doar dacă este susținut de garanții de securitate puternice și obligatorii din punct de vedere juridic – în special din partea Statelor Unite, a spus Pancevski.
Zelenski a descris asigurările SUA de până acum ca fiind în mare parte verbale. „El dorește garanții care trec prin Congres”, a spus Pancevski, argumentând că Zelenski caută angajamente cu temei legal, nu promisiuni politice.
În ce privește Moscova, Pancevski a declarat că rușii vor respinge orice acord care permite staționarea trupelor occidentale sau NATO pe teritoriul ucrainean.
Washingtonul pune presiune inegală
Zelenski a acuzat public o presiune inegală exercitată de Statele Unite. El a spus într-un interviu pentru Axios că este „nedrept” faptul că președintele american Donald Trump a îndemnat public Ucraina, mai degrabă decât Rusia, să facă concesii.
Deși a recunoscut eforturile de pace ale lui Trump, liderul de la Kiev a spus că nu este corect ca ucrainenii să fie considerați responsabili pentru insuccesul negocierilor și că stabilitatea de durată nu poate fi obținută prin „acordarea victoriei” lui Putin.
În același timp, președintele ucrainean a susținut că sancțiunile americane rămân puternice. Chiar și o postare pe rețelele de socializare care amenința cu măsuri împotriva unor mari firme energetice rusești, cum ar fi Rosneft și Lukoil, a provocat reacții imediate din partea companiilor internaționale care încearcă să evite sancțiunile secundare, a arătat el.
Diviziuni la Kiev
Corespondentul WSJ a spus că există diviziuni interne în cadrul conducerii politice a Ucrainei cu privire la modul de abordare a negocierilor, aspect despre care a relatat și The Economist.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Potrivit acestuia, o tabără – asociată cu Kirilo Budanov, fostul șef al serviciilor de informații care ocupă acum un rol important în cadrul Biroului Prezidențial – este mai deschisă explorării unui acord în anumite condiții. O altă grupare, legată de Andriî Iermak, fostul șef de cabinet al lui Zelenski, e mai sceptică față de actuala cale diplomatică.
Deși Iermak a fost înlocuit din funcție, rămâne influent în cercul apropiat al lui Zelenski și continuă să influențeze discuțiile din culise, a spus Pancevski. Jurnalistul a adăugat că mai mulți oficiali europeni și-au exprimat în privat ușurarea față de înlăturarea lui Iermak, descriindu-l ca un interlocutor dificil în fazele anterioare ale discuțiilor.
Dinamica internă de la Kiev, așa cum a descris-o corespondentul WSJ, reflectă o incertitudine mai amplă la Kiev cu privire la cursul negocierilor, mai exact dacă oferă o cale viabilă către pace sau riscă să blocheze Ucraina în concesii fără garanții de securitate durabile.
Un război de uzură
Pe plan militar, Pancevski a vorbit despre o linie a frontului în mare parte statică, în ciuda pierderilor numeroase de ambele părți. Armata rusă a mobilizat efective și echipamente, dar nu a reușit să obțină progrese decisive.
Potrivit jurnalistului, pericolul mai mare constă în escaladarea războiului aerian. Rusia a intensificat producția de rachete balistice și drone, iar capacitatea Ucrainei de a le intercepta depinde în mare măsură de sisteme de apărare precum Patriot, fabricate în SUA, în condițiile în care rachetele pentru aceste interceptoare rămân în cantități limitate.
Încă nu a fost confimat oficial faptul că Zelenski a ordonat echipei sale să lucreze la un plan pentru un război prelungit. Însă având în vedere că ambele tabere, Kievul și Moscova, rămân ferme în ceea ce privește cerințele esențiale, perspectiva unui progres diplomatic rapid pare din ce în ce mai îndepărtată, conchide publicația ucraineană.
