Economia globală pare să fi ieşit din sincronizare, în contextul politicilor monetare diferite aplicate de SUA, Uniunea Europeană şi China, situaţie generată de ritmuri economice locale diferite, cu efectul incertitudinii pe pieţele de capital, comentează publicaţia The Wall Street Journal, informează mediafax.
“Săptămâna aceasta, în doar 24 de ore, băncile centrale ale celor mai mari blocuri economice din lume au ajuns la concluzii total diferite, în zona euro fiind majorate dobânzile de referinţă, în SUA întrerupându-se seria majorărilor şi aplicându-se o reducere în China. Devine mai dificil pentru investitori să înţeleagă economia mondială şi este posibil să devină mai dificil pentru Rezerva Federală (Fed) să limiteze inflaţia”, notează editorialistul James Mackintosh, într-un material difuzat în publicaţia The Wall Street Journal sub titlul “Economia globală pare să fi pierdut sincronizarea”.
“Mişcările contradictorii sunt cauzate de faptul că economiile funcţionează din ce în ce mai mult în ritmuri locale. Europa este în recesiune tehnică, dar Banca centrală se aşteaptă ca inflaţia să persiste. China nu are nicio problemă cu inflaţia, dar suferă de pe urma efectelor restricţiilor antiepidemice extinse şi a problemelor imobiliare. Economia SUA funcţionează surprinzător de bine, inflaţia a scăzut, dar efectele preţurilor mari persistă”, notează editorialistul.
Divergenţele globale au afectat deja monedele. Yuanul chinez a piedut din valoare anul acesta, ceea ce ar trebui să facă exporturile mai competitive, să limiteze importurile şi să ajute economia. Cu excepţia situaţiilor în care China trece la stimulente sau la intervenţii în economie, cum s-a întâmplat în 2009 sau după criza activelor imobiliare din 2019, pieţele chineze au propriul ritm. Controlul capitalului şi teama de exproprieri arată că economia chineză nu este integrată total în portofoliile globale.
Pentru investitorii americani, sunt mai importante acţiunile din Europa, unde Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Angliei (BoE) – care va decide rata dobânzii de referinţă săptămâna viitoare -, sunt percepute acum de investitori ca fiind mai dure decât Fed. Acest lucru favorizează activele acestor bănci şi conduce la scăderea dolarului în raport cu euro şi lira sterlină.
Citește și : Zelenski, invitat la Vilnius pentru prima reuniune a noului Consiliu NATO-Ucraina
Problemele apar de la sensibilitatea investitorilor faţă de valoarea slabă a dolarului şi de la efectele asupra încrederii. Americanii nu sunt obişnuiţi să se gândească la investiţii în alte monede. Rolul dolarului ca monedă de rezervă pe plan mondial îl face un standard în cuantificarea valorii şi în tranzacţiile globale. Dar dolarul încă are un efect profund, pe care investitorii adesea îl pierd din vedere. Când dolarul creşte, americanii sunt mai bogaţi prin faptul că pot cumpăra mai multe produse din străinătate cu aceiaşi bani. Dar, în ultima perioadă, probabil se simt mai săraci, dat fiind că dolarul şi valorile de pe pieţele bursiere au mers în direcţii opuse, subliniază editorialistul WSJ, notând că, în contextul politicilor monetare diferite, cele mai multe pieţe de capital rămân, totuşi, axate pe dolar.
