Spectacolul de forță organizat de Beijing a lăsat puține locuri pentru interpretări. La parada militară din Piața Tiananmen, liderul chinez Xi Jinping a apărut flancat de președintele rus Vladimir Putin și de liderul nord-coreean Kim Jong Un, alături de alți oficiali din Iran, Pakistan, Belarus și Myanmar.
În fața a 50.000 de spectatori și sub privirile a milioane de telespectatori din China și din lume, Beijingul a transmis un mesaj puternic: China nu doar că își consolidează statutul militar, dar vrea să redeseneze ordinea globală, scrie CNN.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Un mesaj dublu: „Pace sau război”
Xi a declarat că omenirea trebuie să aleagă între „pace și război”, acuzând Statele Unite și aliații lor de „mentalitate de Război Rece, confruntare pe blocuri și practici de bullying”. În timp ce vorbea despre „dezvoltare pașnică”, avioanele de luptă survolau centrul Beijingului, iar rachete balistice capabile să atingă orice colț al lumii defilau prin fața tribunei oficiale.
Pentru Xi, așezarea lui Putin și Kim alături de el a fost o demonstrație de solidaritate între liderii care contestă regulile stabilite de Occident. Însă pentru capitalele occidentale, inclusiv Washington, Londra și Bruxelles, imaginea a fost percepută ca o provocare directă.
O nouă arhitectură globală
Cu câteva zile înainte, Xi prezentase o „inițiativă pentru guvernanță globală” la un summit regional, pledând pentru o lume mai „democratică”, unde Sudul Global să aibă o voce mai puternică în instituțiile internaționale. Observatori citați de CNN subliniază că planul urmărește să dilueze influența SUA, împărțind puterea între state mai apropiate de China.
Un astfel de model ar privilegia dezvoltarea economică în detrimentul drepturilor individuale și ar putea servi ambițiilor Beijingului în privința Taiwanului, insula pe care nu a exclus niciodată să o recupereze prin forță.
Putere militară și naționalism
Parada a scos la iveală progresele rapide ale armatei chineze: rachete hipersonice, drone de luptă, arme laser și submarine autonome. Deși Beijingul insistă că armata sa are un rol defensiv, arsenalul expus confirmă capacitatea Chinei de a proiecta putere ofensivă la nivel global.
În același timp, analiza CNN arată că spectacolul a avut și o miză internă: mobilizarea sentimentului naționalist pentru a consolida sprijinul public, într-un moment în care economia încetinește și șomajul persistă. „Parada servește nu doar pentru a demonstra putere externă, ci și pentru a întări stabilitatea internă și rivalitatea pe termen lung cu Washingtonul”, explică Tong Zhao, expert la Carnegie Endowment for International Peace.
Două tabere din ce în ce mai clare
Alături de Rusia și Coreea de Nord, China conturează un bloc al țărilor nemulțumite de ordinea internațională dominată de SUA.
„A considera că aceste legături sunt irelevante ar fi naiv și periculos”, avertizează Edward Howell, cercetător la Universitatea Oxford. Cooperarea ar putea însemna schimburi de armament, tehnologie și know-how, cu scopul de a submina alianțele americane.
Dar această apropiere are și un efect de bumerang: agresivitatea Beijingului în Marea Chinei de Sud și față de Taiwan determină aliații SUA din Asia să se apropie și mai mult de Washington.
Rivalitate pe termen lung
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Xi Jinping vrea ca până în 2049, anul centenarului Republicii Populare, China să dețină o armată „de talie mondială”, comparabilă cu cea a Statelor Unite. Însă, avertizează analiștii, apare o întrebare crucială: cum poți demonstra că ai o armată de top fără să o „testezi” într-un conflict real?
Între promisiunile de „dezvoltare pașnică” și demonstrațiile de forță militară, mesajul lui Xi rămâne ambiguu.
Dar, conchid analiștii, odată cu apropierea de Rusia și Coreea de Nord, lumea pare din ce în ce mai împărțită între două tabere. Iar „alegerea între pace și război” pe care o cere Xi devine tot mai mult o alegere între două sisteme globale concurente.
