Autorităţile din Arabia Saudită au informat duminică despre desemnarea a zece femei în funcţii de conducere în două din cele mai importante locuri sfinte ale islamului, demers care îşi propune să consolideze rolul femeilor în această ţară conservatoare din Golful Persic, informează AFP, scrie agerpres.
Un comunicat emis duminică de conducerea celor două moschei sfinte din Mecca şi Medina menţionează numirea a zece femei în diferite departamente, în special cu caracter administrativ şi tehnic.
Citește și : Israelul loveşte ţinte ale Hamas în Fâşia Gaza
Numirea unor femei în funcţii proeminente ale unor instituţii religioase este un eveniment rar în regatul saudit, care a ţinut mult timp femeile departe de piaţa muncii. Accesul femeilor la piaţa locurilor de muncă a fost permis abia în 2016.
Recrutarea urmăreşte “să consolideze puterea de acţiune a femeilor saudite extrem de capabile şi calificate”, conform sursei citate.
Anterior, cele două moschei au recrutat 41 de femei în posturi de conducere în 2018, conform presei locale.
Consolidarea drepturilor femeilor a avut loc în ultimii patru ani la iniţiativa tânărului prinţ moştenitor Mohammed bin Salman şi face parte din planul său “Viziune 2030”, care urmăreşte diversificarea economiei regatului şi încetarea dependenţei sale de petrol.
În prezent, există femei saudite care conduc bănci sau companii, sunt poliţiste de frontieră, poliţiste sau chiar chelneriţe.
În al treilea trimestru al anului 2019, mai mult de un milion de femei saudite se aflau în câmpul muncii, reprezentând 35% din forţa de muncă a ţării.
Totodată, ele sunt majoritare (84%) în privinţa solicitărilor de locuri de muncă, într-o ţară care se confruntă cu o rată ridicată a şomajului.
Citește și : Svetlana Tihanovskaia se declară pregătită să conducă Belarus
Pe lângă accesul pe piaţa muncii, femeile saudite pot acum să obţină permis de conducere sau paşaport fără permisiunea unei rude de sex masculin.
În pofida acestor progrese, prinţul moştenitor este subiectul unor critici puternice din partea ONG-urilor, în special din cauza reprimării vocilor dizidente, cum ar fi cazul unor activiste care au luptat pentru obţinerea dreptului de a conduce dar care, ulterior, ar fi fost arestate şi torturate, potrivit rudelor acestora.
