Zece kurzi, solicitanţi de azil în Polonia, au intrat vineri în a 24-a zi de grevă a foamei, acuzând statul polonez de lentoare a procedurilor administrative şi de condiţii de retenţie ‘demne de o închisoare’, informează AFP, potrivit agerpres.
Dagmara Bielec, o purtătoare de cuvânt a pazei de frontieră, a precizat că este vorba despre şase cetăţeni irakieni şi patru turci, care au cerut Poloniei protecţie internaţională şi se află într-un centru cu regim închis pentru străini la Lesznowola, lângă Varşovia, unde pe 4 mai au început o grevă a foamei.
Citește și : Putin vrea să restaureze imperiul rus şi războiul ar putea să nu se încheie în 2022
Polonia, care a primit cu braţele deschise peste 3,5 milioane de ucraineni refugiaţi în urma invaziei ruse, nu şi-a schimbat politica foarte restrictivă faţă de migranţii şi refugiaţii din alte ţări, mai ales cei care vin din Orientul Mijlociu, via Belarus.
Contactat telefonic, un reprezentant al greviştilor a afirmat că nouă dintre ei au intrat în Polonia prin Belarus şi sunt închişi de nouă luni în centrul de la Lesznowola. Bărbatul, care a dorit să-i fie păstrat anonimatul, a mai spus că greviştii foamei sunt ‘foarte slăbiţi, iar unii au început să refuze şi orice băutură’.
Potrivit Dagmarei Bielec, ‘personalul centrului continuă să discute cu greviştii despre situaţia lor legală şi socială, încercând mai ales să-i convingă să renunţe la greva foamei (…), însă fără rezultat’.
Greviştii mai denunţă, pe lângă lentoarea procedurilor administrative şi regimul închis, dificultăţile de a contacta avocaţi, accesul restrâns la internet şi telefon, condiţiile alimentare proaste.
Potrivit unor ONG-uri, Polonia continuă la frontiera cu Belarus politica controversată de respingere a migranţilor, dar şi urmărirea în justiţie a activiştilor care încearcă să le vină acestora în ajutor.
Citește și : Armele au devenit cauza principală de deces în rândul tinerilor americani
Polonia a instituit din septembrie la graniţa cu Belarus o zonă închisă, unde accesul le este interzis inclusiv jurnaliştilor şi organizaţiilor umanitare. Guvernul a trimis în zona respectivă câteva mii de soldaţi şi construieşte o barieră impozantă pentru care a alocat 350 milioane de euro.
Atitudinea autorităţilor poloneze faţă de migranţi – unii dintre ei refugiaţi din cauza unor conflicte armate -, organizaţii umanitare şi jurnalişti la frontiera cu Belarus a fost criticată, însă fără efect vizibil, de reprezentanţi ai ONU, Comisiei Europene şi Consiliului Europei.
