Zece milioane de copii care trăiesc în Burkina Faso, Mali şi Niger au nevoie urgentă de asistenţă umanitară, de două ori mai mulţi decât în 2020, în contextul intensificării conflictelor, a anunţat vineri UNICEF, potrivit AFP şi agerpres.
Burkina Faso, scena a două lovituri de stat militare în 2022, este prinsă din 2015 într-o spirală de violenţe jihadiste apărute în Mali şi Niger cu câţiva ani mai devreme şi care s-a extins dincolo de frontierele lor.
Citeşte şi: Mafia chineză şi-a făcut o BANCĂ clandestină în Italia – Black News
Circa patru milioane de copii sunt în pericol în ţările care se învecinează cu Burkina Faso, Mali şi Niger, estimează UNICEF într-un raport.
“Conflictele armate afectează din ce în ce mai mult copiii, care sunt victime ale intensificării confruntărilor militare sau ţinta unor grupări armate nestatale”, a declarat directoarea regională a UNICEF pentru Africa de Vest şi centrală, Marie-Pierre Poirier, într-un comunicat.
“Anul 2022 a fost deosebit de violent pentru copiii din Sahelul central. Toate părţile implicate în conflict trebuie să înceteze de urgenţă atacurile asupra lor, dar şi asupra şcolilor lor, asupra centrelor lor medicale şi asupra locuinţelor lor”, a adăugat ea.
Potrivit agenţiei ONU, grupurile armate care se opun sistemului de învăţâmânt de stat incendiază şi jefuiesc şcolile, dar şi ameninţă, răpesc sau execută profesori.
Peste 8.300 de şcoli au fost închise în cele trei ţări (Burkina Faso, Mali şi Niger), fie pentru că au fost vizate, fie pentru că părinţii au fost strămutaţi sau se tem să îşi trimită copiii la şcoală.
În Burkina Faso, datele colectate de ONU au arătat că numărul de copii ucişi în primele nouă luni ale anului 2022 s-a triplat faţă de aceeaşi perioadă din 2021.
Cei mai mulţi dintre aceşti copii au murit din cauza rănilor provocate de gloanţe în timpul atacurilor asupra satelor lor sau au fost victime ale dispozitivelor explozive improvizate.
Această criză are loc într-una dintre regiunile lumii cele mai afectate de schimbările climatice, cu temperaturi în creştere şi precipitaţii mai neregulate care provoacă inundaţii.
În acelaşi timp, unele grupuri armate recurg la tactici de blocare a oraşelor şi satelor şi de sabotare a reţelelor de alimentare cu apă.
Toate aceste elemente menţine insecuritatea alimentară. Potrivit UNICEF, peste 20.000 de persoane care trăiesc în zona de frontieră dintre Burkina Faso, Mali şi Niger vor atinge până în luna iunie un nivel de insecuritate alimentară calificat drept “catastrofal”.
Citeşte şi: PLANUL Kremlinului pentru Moldova – Black News
Ostilităţile se extind dincolo de Sahelul central, în regiunile de frontieră din nordul Beninului, Coastei de Fildeş, Ghanei şi Togo-ului, unde trăiesc comunităţi izolate care nu dispun de infrastructură şi de resurse şi unde accesul copiilor la servicii esenţiale şi la protecţie este foarte limitat.
Intervenţiile umanitare sunt însă subfinanţate. În 2022, UNICEF a primit doar o treime din cele 391 de milioane de dolari pe care le-a solicitat pentru a-şi finanţa activităţile în regiune. Pentru 2023, agenţia solicită 473,8 de milioane de dolari.
