Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) coordonează dintr-un centru stabilit la Geneva una dintre activităţile sale mai puţin cunoscute, dar tot mai dificile, aceea de căutare a civililor şi militarilor dispăruţi în războiul dintre Rusia şi Ucraina, potrivit agerpres.
“Zilnic primim circa 120 de apeluri telefonice şi circa 100 de mesaje e-mail sau formulare completate pe website-ul nostru”, declară agenţiei EFE Marta Pawlak, şefa secţiei de teleoperatori ai CICR de la acel centru, care-şi desfăşoară de asemenea activitatea din birouri deschise la Kiev şi Moscova.
Citește și: Un bărbat înarmat ar fi încercat să pătrundă în clădirea Ministerului Apărării de la Moscova
În total 47 de persoane vorbitoare de ucraineană şi rusă primesc şi înregistrează mesaje disperate venite din partea familiilor care nu mai au nicio veste de la soldaţii ruşi sau ucraineni trimişi pe front sau de la rudele lor aflate în zonele de conflict. Datele înregistrate sunt confruntate cu informaţiile de pe listele cu prizonierii de război sau cu soldaţii şi civilii decedaţi, iar dacă cei căutaţi se regăsesc pe vreuna din aceste liste li se comunică informaţia familiilor.
Aceste liste sunt furnizate de Rusia sau Ucraina, ţări care în virtutea Convenţiilor de la Geneva sunt obligate să înregistreze datele de acest fel pe care pot să le obţină despre trupele inamice şi să le transmită Crucii Roşii, sau sunt întocmite chiar de această organizaţie în cadrul vizitelor efectuate de lucrătorii săi în închisorile pentru prizonierii de război.
Circa 95% dintre persoanele care apelează la acest ajutor din partea CICR sunt ucrainene, observă Natalia Novik, o operatoare ucraineană a centrului de la Geneva.
De când a început războiul declanşat de Rusia pe 24 februarie 2022, acest centru al CICR a primit aproximativ 57.000 de cereri de căutare. În circa 4.400 de cazuri li s-au putut oferi informaţii familiilor.
Citește și: Bolnav de leucemie, Berlusconi este optimist: ‘Voi reuşi şi de data asta!’
Creat la Geneva în anul 1863, CICR efectuează de 150 de ani astfel de activităţi de căutare a celor dispăruţi în război, dar este prima dată după invazia americană din Irak în anul 2003 când dedică un birou special acestei activităţi, birou care în plus este cel mai mare comparativ cu vreun altul pe care l-a înfiinţat pentru un asemenea scop după al Doilea Război Mondial.
