Zidul anti-dronă al UE ar putea fi gata într-un an, într-o formă incipientă, însă construirea unei rețele complete de apărare – capabilă să urmărească și să neutralizeze dronele atât pe uscat, cât și pe mare – va necesita mai mult timp.
„Trebuie să înțelegem că nu avem capabilitățile necesare pentru a detecta dronele. Poate avem o bună capacitate de a detecta avioane de luptă și rachete, dar dronele au o specificitate – zboară foarte jos și sunt mici”, a declarat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, într-un interviu pentru Euractiv.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Inspirație din Ucraina și tehnologie acustică
Kubilius a subliniat că primul pas este implementarea rapidă a unor sisteme de detecție, ceea ce, în opinia sa, este fezabil într-un interval de „aproximativ un an”.
El a adăugat că Europa trebuie să învețe de la Ucraina, care a implementat cu succes senzori acustici pentru a detecta dronele care altfel nu apar pe radar.
„Avem nevoie de un răspuns inteligent și rapid. Ucraina a demonstrat cum se poate face acest lucru în condiții de război”, a spus comisarul.
De asemenea, Kubilius a menționat și utilizarea tehnologiei laser ca o posibilă soluție eficientă și cu costuri reduse pentru doborârea dronelor.
Zidul european al dronelor: consultări cu statele de pe frontiera estică
Ideea construirii unui „zid al dronelor” a fost lansată oficial de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii din septembrie, pe fondul incursiunilor repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian al statelor membre.
Ursula von der Leyen doreşte ca UE să ajute ţările din prima linie să îşi monitorizeze şi să îşi apere frontierele împotriva unei potenţiale agresiuni ruseşti – susţinând o cerere de lungă durată în acest sens a Poloniei şi a ţărilor baltice.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
O reuniune online pentru discutarea concretă a proiectului va avea loc vineri și va reuni reprezentanți ai Comisiei Europene și ai guvernelor din Bulgaria, Estonia, Letonia, Finlanda, Lituania, Polonia și România. Ucraina va participa, de asemenea, la discuții, având experiență directă în combaterea dronelor de război.
Necesitatea unui sistem european anti-drone a devenit mai presantă în urma incidentelor recente din Polonia și România.
Recent, Copenhaga a fost adăugată pe lista de consultări directe ale Comisiei, în urma incidentelor cu drone raportate în Norvegia și Danemarca.
