Cardinalii responsabili de alegerea Papei se vor izola începând de miercuri după-amiază în Capela Sixtină pentru un conclav istoric care îl va desemna, în cel mai mare secret, pe succesorul Papei Francisc, relatează AFP, potrivit stiripesurse.ro.
La mai bine de două săptămâni de la decesul lui Jorge Bergoglio, cei 133 de cardinali electori din 70 de ţări – un record – vor lansa această ceremonie extrem de codificată şi urmărită îndeaproape de aproximativ 1,4 miliarde de catolici, prin intermediul mass-media din întreaga lume.
În preambulul acestui ritual străvechi, cardinalii vor participa la ora 10:00 (08:00 GMT) la o liturghie solemnă, în Bazilica Sfântul Petru, prezidată de decanul Colegiului Cardinalilor, italianul Giovanni Battista Re.
Aceasta va fi urmată după-amiaza de o rugăciune în Capela Paulină, alăturată Capelei Sixtine, la ora 16:30 (14:30 GMT).
Numărătoarea inversă va începe cu adevărat în jurul orei 17:00 (15:00 GMT), odată cu procesiunea intrării cardinalilor în Capela Sixtină, în izolare drastică – nu vor fi permise telefoanele mobile, iar reţelele de telecomunicaţii vor fi întrerupte între zidurile Cetăţii Vaticanului.
După ce jură să nu dezvăluie nimic – sub pedeapsa excomunicării – cardinalii electori se vor izola apoi în faţa frescei maiestuoase, dar şi intimidante, a “Judecăţii de Apoi” a lui Michelangelo.
O înregistrare video publicată marţi de Vatican oferă o imagine asupra solemnităţii cadrului: un rând dublu de mese acoperite cu material textil gros, un ac pentru perforarea buletinelor de vot, locuri marcate cu nume pe un şevalet şi mape roşii cu stema Sfântului Scaun.
– Interes masiv –
Un prim vot va avea loc miercuri seara, al cărui rezultat cel mai probabil nu va fi cunoscut înainte de ora 19:00 (17:00 GMT). Această primă rundă permite evaluarea părerilor celor prezenţi, este puţin probabil ca majoritatea de două treimi, adică 89 de voturi, să fie deja atinsă.
Alegerile se preconizează că vor continua joi, când sunt programate două tururi de scrutin în cadrul sesiunii matinale şi încă două după-amiaza.
Lumea va sta cu ochii pe coşul subţire, de metal, fixat pe acoperişul Capelei Sixtine, pe care va ieşi, la sfârşitul fiecărei sesiuni, fumul vestitor: negru dacă nu există un rezultat final, alb în cazul în care este ales un nou papă.
Acoperit de aproximativ 5.000 de jurnalişti, acest conclav a generat un interes masiv la nivel mondial, depăşind cu mult cercurile religioase, după cum o demonstrează milioanele de euro de la casele de pariuri pentru identitatea următorului papă, succesul jocurilor online şi recordurile doborâte de filmul “Conclave”, lansat în 2024.
Care dintre cei 133 de cardinali îşi va face apariţia în veşminte albe la balconul Bazilicii Sfântul Petru?
De la italienii Pietro Parolin şi Pierbattista Pizzaballa la maltezul Mario Grech, dar şi arhiepiscopul Marsiliei, francezul Jean-Marc Aveline sau filipinezul Luis Antonio Tagle, printre primii “papabili”, au apărut mai multe nume.
“Cred că ar trebui să reprezinte toate continentele unde este prezent catolicismul”, a declarat marţi pentru AFP Enzo Orsingher, un pensionar roman în vârstă de 78 de ani. “Un papă care este în favoarea avortului este de neconceput”, dar “consider pozitiv faptul că papa merge să viziteze deţinuţii din închisori (…). Trebuie să rămânem aproape de cei care suferă”, a spus el.
– “Clivaj” –
Însă, acest conclav se anunţă unul deosebit de deschis, cu o reprezentare fără precedent a “periferiilor” dragi Papei Francisc, care a numit 81% dintre cardinalii electori. Cincisprezece ţări sunt reprezentate pentru prima dată, inclusiv Haiti, Capul Verde şi Sudanul de Sud.
“Există, fără îndoială, o opoziţie culturală şi aproape un resentiment politic din partea anumitor biserici din sud faţă de occidentali, şi în special faţă de europeni”, a declarat pentru AFP François Mabille, directorul Observatorului Geopolitic al Religiilor.
Există, de asemenea, în opinia sa, “un clivaj pe care l-am observat de-a lungul pontificatului lui Francisc” între “cei care cred că doctrina trebuie reamintită constant şi profilurile mai pastorale, într-o logică de însoţire” a credincioşilor.
Pentru a se cunoaşte şi a-şi compara punctele de vedere asupra provocărilor cu care se confruntă Biserica, cardinalii au organizat în ultimele zile 12 “congregaţii generale”, ce au permis conturarea profilului următorului papă.
Însă, în cadrul acestor alegeri foarte deschise, contextul geopolitic ar putea, de asemenea, să aibă un cuvânt de spus, între ascensiunea populismului, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă şi rigidizarea războiului dintre Israel şi Hamas, notează AFP.
“Ne putem imagina cu uşurinţă că aceşti cardinali care au fost sensibili la contextul internaţional de la revenirea lui Trump consideră că este nevoie de o persoană cu experienţă în fruntea Bisericii Catolice şi, în special, de cineva pe deplin familiarizat cu relaţiile internaţionale”, a precizat François Mabille.
