Zona arctică a ieşit din iarnă cu una dintre cele mai scăzute întinderi ale banchizei polare, conform unui studiu dat publicităţii vineri de cercetători americani, transmite Press Association, potrivit agerpres.
Gheaţa marină arctică începe să se topească primăvara, după ce atinge maximum de întindere în perioada de la sfârşitul lunii februarie până la jumătatea lunii martie. La sfârşitul verii boreale, la jumătatea lunii septembrie, banchiza are cea mai mică întindere din timpul anului.
Citește și : Întâlnire Vucic-Thaci fără progrese pentru normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo
Anul acesta, întinderea maximă a banchizei a fost printre cele mai mici înregistrate până în prezent. Conform cercetătorilor, a fost a doua cea mai mică întindere a banchizei din ultimii 39 de ani. Recordul negativ a fost înregistrat primăvara trecută, conform National Snow and Ice Data Centre (NSIDC).
Conform măsurătorilor realizate din satelit, în momentul de maximă extindere, la 17 martie, banchiza acoperea 14,48 milioane de kilometri pătraţi, cu 60.000 de kilometri pătraţi mai mult decât în 2017.
Experţii susţin că întinderea mică a banchizei din iarna acestui an este legată de faptul că îngheţul s-a produs mai târziu, în cursul toamnei, iar temperaturile din timpul iernii au fost mai crescute decât de obicei.
În ultimii 4 ani în zona arctică s-au înregistrat cele mai mici întinderi ale banchizei din ultimii 39 de ani, de când a început observarea acestei zone din satelit.
“Acest anunţ confirmă trendul descendent accelerat pe care se află gheaţa marină arctică”, a comentat Rod Downie, şeful programelor polare din cadrul organizaţiei WWF. “Regiunile Polare sunt aparatele de aer condiţionat ale planetei – şi se defectează exact în timpul unui val de căldură. Cu o zi înainte de Ora Pământului (aceste observaţii) demonstrează că trebuie să luăm urgent măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi pentru a stopa schimbările climatice până nu va fi prea târziu”, a adăugat el.
Sâmbătă, la ora locală 20:30, numeroase clădiri şi monumente vor fi cuprinse de întuneric timp de o oră, de la Turnul Eiffel până la Opera din Sydney, trecând pe la Big Ben, Kremlin, Acropole, zgârie-norii din Hong Kong, Burj Khalifa din Dubai, Biserica Sf. Petru, Cascada Niagara sau monumentul Cristo Redentor (Hristos Mântuitorul) din Rio de Janeiro, Brazilia.
Însă, în acest an, evenimentul Ora Pământului va depăşi tematica încălzirii globale făcând apel la mobilizare pentru conservarea naturii în contextul desfăşurării în această perioadă în Columbia a summitului experţilor Platformei interguvernamentale privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES) care trebuie să ofere un diagnostic cu privire la starea faunei, florei şi a solurilor, notează sursa citată.
Citește și : Cancelarul austriac propune ca UE să-i blocheze pe migranţii ilegali la frontierele sale
