11 state membre UE, în frunte cu Franţa, şi-au reafirmat marţi voinţa de a “consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta “noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei, informează AFP, potrivit agerpres.
“Energia nucleară este unul dintre numeroasele instrumente care permit atingerea obiectivelor noastre climatice, să producem electricitate şi să garantăm securitatea aprovizionării”, afirmă cele 11 state într-o declaraţie comună semnată cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Energiei, organizată la Stockholm.
Citește și : Peskov vorbeşte despre o nouă candidatură a lui Putin
Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria) s-au declarat de acord să îşi unească forţele pentru “a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi ‘exploatarea centralelor existente”.
Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, “posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi “introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.
Înainte de reuniunea de marţi, ministrul francez al Energiei, Agnes Pannier-Runacher, şi-a anunţat obiectivul de a “crea o alianţă în domeniul energiei nucleare şi a trimite un semnal puternic diferiţilor negociatori europeni”.
Parisul vrea să recurgă în special la energia atomică pentru a-şi atinge obiectivele climatice, însă această idee se loveşte de opoziţia fermă a mai multor state precum Germania şi Spania.
În cadrul reformei pieţei europene de electricitate, Franţa preconizează de asemenea contracte pe termen lung cu preţuri garantate, inclusiv în beneficiul producţiei de electricitate în centralele nucleare, lucru refuzat de Berlin.
“Energia nucleară reprezintă 25% din producţia europeană de electricitate, emite mai puţin carbon decât energia eoliană şi fotovoltaică”, a insistat luni, Agnes Pannier-Runacher, potrivit căreia energia nucleară reprezintă un instrument “complementar” al energiilor regenerabile pentru a atinge neutralitatea emisiilor de cabon vizată de UE pentru anul 2050. “Trebuie să ne unim forţele pentru a inova şi a dezvolta noi instalaţii”, a pledat ministrul francez.
“SUA, Marea Britanie, Coreea de Sud, China, India şi chiar şi Japonia au în vedere energia nucleară ca un mijloc important pentru a-şi decarboniza economiile lor. Ar trebui să fim pe picior de egalitate cu ele”, a subliniat Agnes Pannier-Runacher.
Autorităţile de la Varşovia şi Praga au salutat încă de luni acest proiect de “alianţă”, chiar dacă acest termen nu a fost inclus în declaraţia finală semnată marţi.
“Energiile regenerabile se pot dovedi instabile. Avem nevoie de o energie stabilă şi durabilă, cu emisii reduse de carbon: nu cunoaştem decât o singură astfel de energie, cea nucleară”, a observat ministrul ceh al Industriei şi Comerţului, Jozef Sikela.
Pentru un proces de decarbonizare de durată avem nevoie de cât mai multe surse de producere a energiei cu emisii scăzute de CO2, iar decarbonizare fără energie nucleară nu se poate face, a scris luni, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Preşedinţia suedeză a UE a vrut să dea dovadă de o atitudine conciliantă: “respectăm faptul că statele vor alege soluţii diferite pentru tranziţia lor, obiectivul fiind renunţarea la energiile fosile”, a comentat ministrul Energiei, Ebba Busch.
Citește și : Rusia nu va relua discuţiile nucleare START până când Washingtonul nu va asculta Moscova
În schimb, Germania, Austria şi Luxemburg şi-au reafirmat marţi la Stockholm ostilitatea lor faţă de extinderea energiei atomice în Europa.
“Pentru a câştiga cursa contra cronometru cu schimbările climatice trebuie să fim rapizi. Noi centrale nucleare înseamnă 15 ani pentru construcţie, de două şi trei ori mai scumpe decât energia eoliană şi fotovoltaică. Asta este ideologie nu pragmatism”, a comentat luni ministrul Energiei din Luxemburg, Claude Turmes.
