Cele 164 state semnatare a tratatului de interzicere a minelor antipersonal au convenit vineri, la Oslo, să-şi accelereze eforturile vizând atingerea obiectivului de eliminare până în 2025 a tuturor acestor dispozitive letale, transmite AFP, potrivit agerpres.
În raportul său anual publicat săptămâna trecută, Observatorul minelor, o coaliţie de ONG-uri, a înregistrat 6.897 de victime ale minelor de orice fel în 2018 – dintre care 3.789 ale minelor artizanele, un record – faţă de 3.998 în 2014.
Citește și : ‘Mi-e foame!’, ultimele cuvinte ale lui Juncker în calitate de preşedinte al CE
Prin ‘planul de acţiune de la Oslo’ adoptat vineri, statele se angajează să cartografieze toate zonele minate de pe teritoriile lor, inclusiv cele unde au fost plasate mine, adesea artizanale, de către actori nonstatali.
Totodată, statele se angajează să-şi măsoare progresele în ultima linie dreaptă înainte de anul 2025, obiectivul fixat prin tratatul de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal, a indicat Ministerul de Externe norvegian, într-un comunicat.
Reuniunea de la Oslo a fost ultima dintr-o serie de întruniri cincinale vizând transpunerea în practică a acestui tratat din 1997, care a contribuit să se pună capăt, practic, oricărei utilizări de mine de către guverne, inclusiv de către cele care nu l-au semnat.
Dar, potrivit Observatorului minelor, grupările armate au recurs tot mai mult la mine antipersonal artizanale, în cel puţin şase state: Afganistan, India, Myanmar, Nigeria, Pakistan şi Yemen.
Citește și : Parisul denunţă ‘insultele’ lui Erdogan şi îl convoacă pe ambasadorul Turciei
Ministerul de Externe de la Oslo aminteşte că tratatul a permis distrugerea a aproape 58 milioane de mine.
Eforturile de combatere a acestor arme au fost încununate printr-un Premiu Nobel pentru Pace atribuit în 1997 Campaniei internaţionale pentru interzicerea minelor antipersonal şi americancei Jody Williams.
