Comisia Europeană a prezentat marţi un proiect de directivă prin care urmăreşte să unifice definiţia delictului de viol în toate cele 27 de state membre ale UE, în sensul ca acest delict să fie stabilit pentru orice raport sexual ”neconsimţit”, fără a mai fi nevoie de dovedirea ameninţării sau folosirii forţei, condiţii în prezent prevăzute de legislaţia a 18 dintre statele membre, relatează agenţiile EFE şi DPA, potrivit agerpres.
Vorbind la o conferinţă de presă, vicepreşedinta pentru Valori şi Transparenţă a Comisiei Europene, Vera Jourova, a lăudat directiva propusă, afirmând că ea ”oferă o abordare integrată” şi ”protejează victimele”.
Citește și : Un parlamentar leton a plecat în Ucraina să lupte cu invadatorii ruşi
Comisia Europeană a propus odată cu aceasta şi alte măsuri din sfera combaterii violenţei de gen, cum ar fi stabilirea hărţuirii pe internet ca delict recunoscut în toate statele membre şi care să fie stabilit atunci când există atacuri online repetate asupra unei persoane şi aceasta suferă ”daune psihologice semnificative”.
Considerată de Bruxelles drept ”o formă modernă de violenţă”, hărţuirea pe internet este în prezent sancţionată în numai patru dintre statele UE, iar Comisia Europeană propune pedepsirea acestui delict cu cel puţin doi ani de închisoare.
Comisia Europeană a profitat de ocazia prezentării acestor propuneri de Ziua Internaţională a Femeii pentru a reaminti statelor membre de Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul), pe care a descris-o drept ”cadrul internaţional cel mai complet” în materie de prevenire şi combatere a violenţei de gen.
Citește și : Partidul lui Putin cere naţionalizarea fabricilor ale căror companii au plecat din Rusia
Şase state membre ale UE (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Letonia şi Slovacia) nu au ratificat această convenţie, considerând că ea promovează ideologia de gen, astfel că executivul european le-a avertizat că UE în ansamblu ar putea să o ratifice în nume propriu.
