Cancerul rămâne a doua cauză de deces în Uniunea Europeană, iar numărul îmbolnăvirilor continuă să crească, cu efecte sociale și economice tot mai apăsătoare. Potrivit unui raport recent al Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, în 2024 au fost înregistrate 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în cele 27 de state membre.
Datele, citate de Euronews, arată că din anul 2000 numărul cazurilor noi a crescut cu aproximativ 30%, atât la femei, cât și la bărbați. Specialiștii estimează că, până în 2040, se vor adăuga încă aproximativ 500.000 de cazuri noi, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Creșterea este explicată prin îmbătrânirea populației, expunerea la factori de risc legați de stilul de viață, dar și prin extinderea programelor de screening, care duc la depistarea mai multor cazuri.
Aproape cinci diagnostice pe minut
În 2024, în fiecare minut au fost diagnosticate, în medie, 2,4 femei și 2,8 bărbați cu cancer în UE.
La femei, jumătate dintre cazuri au fost reprezentate de trei tipuri de malignități: cancerul de sân (30%), cancerul colorectal (12%) și cancerul pulmonar (9%).
În cazul bărbaților, cele mai frecvente forme au fost cancerul de prostată (22%), cancerul pulmonar (14%) și cancerul colorectal (13%).
Raportat la populație, rata cazurilor noi a crescut cu 16% în ultimele două decenii. Specialiștii leagă această evoluție de depistarea mai frecventă a cancerului tiroidian, de modificarea tiparelor reproductive în cazul cancerului de sân și de factori precum alimentația și expunerile din primii ani de viață, în cazul cancerului colorectal.
Creșteri îngrijorătoare la femeile tinere
La femeile cu vârste între 15 și 49 de ani, creșterea numărului de cazuri a reprezentat aproape un sfert din diferența totală a incidenței observate după anul 2000. În schimb, la bărbații din aceeași grupă de vârstă, rata a rămas aproape constantă.
Cele mai mari creșteri la femeile tinere au fost înregistrate pentru cancerul tiroidian (+9,9 cazuri la 100.000 de femei), cancerul de sân (+8,7), melanomul cutanat (+4,2) și cancerul colorectal (+0,8).
Creșteri semnificative ale cancerului de sân au fost raportate în Cipru, Cehia, Estonia, Irlanda, Portugalia, Slovenia și Suedia. În cazul cancerului tiroidian la femeile tinere, cele mai ridicate incidențe au fost înregistrate în Cipru, Croația și Italia.
La bărbați, între 2000 și 2022, incidența cancerului testicular cu debut precoce și a melanomului cutanat a crescut cu +3,7, respectiv +2,8 cazuri la 100.000 de persoane. Cele mai mari creșteri ale cancerului testicular au fost observate în Croația, Țările de Jos și Polonia.
Cheltuieli în creștere: până la 8% din bugetele de sănătate
Pe fondul acestei evoluții, statele europene au majorat semnificativ cheltuielile pentru oncologie. Un raport publicat în 2025 de Institutul Suedez pentru Economie în Sănătate arată că, în 2023, ponderea cheltuielilor pentru cancer a variat de la aproximativ 4% din bugetele de sănătate în țările nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda și Norvegia) până la circa 8% în Franța, Germania și în state din Europa Centrală și de Est, precum Bulgaria, Lituania, Polonia și România.
La nivelul UE, cheltuielile pentru cancer s-au dublat din 1995 și au ajuns la 6,9% din totalul cheltuielilor de sănătate în 2023. Între 1993 și 2023, creșterea a fost mai rapidă în Europa Centrală și de Est, reducând diferențele față de alte regiuni.
În Cehia, Franța, Germania, Polonia și Țările de Jos, ritmul de creștere al cheltuielilor pentru cancer a depășit creșterea totală a cheltuielilor de sănătate. În schimb, în Estonia, Finlanda, Norvegia sau Slovenia, nu s-a observat același fenomen.
Până în 2050, pe fondul îmbătrânirii populației și al creșterii numărului de cazuri, cheltuielile pe cap de locuitor pentru cancer ar putea fi cu 59% mai mari, în termeni reali, în cele 27 de state membre.
Inegalități mari și impact social sever
Programele de screening s-au dovedit eficiente din punct de vedere al costurilor, pentru că cresc rata de depistare precoce și supraviețuirea. Totuși, participarea la aceste programe diferă semnificativ de la o țară la alta și în funcție de nivelul de educație sau statutul socioeconomic.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Potrivit OCDE, bărbații cu nivel scăzut de educație au o rată a mortalității prin cancer cu 83% mai mare decât cei cu nivel ridicat de educație. La femei, diferența este de 31%.
În plus, un diagnostic de cancer are efecte directe asupra vieții profesionale și financiare. În medie, probabilitatea de a fi angajat scade cu 14% după diagnostic, impactul fiind mai pronunțat în Europa Centrală și de Sud. Mulți pacienți se confruntă cu dificultăți persistente legate de stabilitatea financiară și sănătatea psihosocială.
