Poliţia din Ungaria a anunţat vineri că a descoperit 44 de migranţi într-un tunel clandestin sub frontiera cu Serbia, aparent destinat să evite gardul de sârmă ghimpată ridicat între cele două ţări, relatează AFP, potrivit agerpres.
Conform unui comunicat al poliţiei, cele 44 de persoane se aflau în interiorul tunelului artizanal ascuns în plină natură, în apropiere de Asotthalom, comună situată în sudul Ungariei, la graniţa cu Serbia.
Citește și : AURUL a devenit o obsesie pentru liderii naționaliști din estul Europei
Contactată de AFP, poliţia nu a precizat nici naţionalitatea persoanelor reţinute, nici circumstanţele descoperirii lor. În comunicat se mai menţionează că un alt tunel de acelaşi tip, gol, a fost descoperit la o distanţă de circa 30 de kilometri de primul tunel, în apropiere de satul Csikeria de la graniţă.
În timpul valului migrator din 2015, când sute de mii de migranţi au tranzitat Ungaria, guvernul suveranist al lui Viktor Orban a ridicat un gard parţial electrificat de-a lungul frontierei cu Serbia şi Croaţia, pentru a împiedica intrările ilegale în ţară.
Cele două tuneluri descoperite “au fost săpate manual, nu aveau piloni de sprijin şi ameninţau viaţa potenţialilor utilizatori”, se mai arată în comunicat. Poliţia a adăugat că, în cele două cazuri, intrările şi ieşirile erau camuflate cu vegetaţie.
Tunelul unde au fost găsiţi migranţii are o lungime de 34 de metri, iar celălalt are 21,7 metri lungime şi nu a fost folosit, conform aceleiaşi surse.
Guvernul lui Viktor Orban s-a făcut remarcat din 2015 printr-un discurs ferm împotriva primirii de migranţi din afara Europei şi printr-o serie de măsuri care au înăsprit politica migratorie a ţării.
Citește și : Conservatorii britanici pierd teren în sondaje
Gardurile de sârmă ghimpată şi măsurile consolidate de supraveghere de la frontierele Ungariei au redus numărul încercărilor de trecere a graniţei, dar le-au făcut şi mai periculoase.
Budapesta a creat două tabere în apropiere de frontiera sa cu Serbia pentru migranţii care vor să ceară azil. Numărul primirilor în aceste zone de tranzit a fost redus la un minimum strict, conform organizaţiilor de apărare a drepturilor omului, care denunţă de asemenea condiţiile de examinare a cererilor de azil.
