Consolidarea economiei ruseşti a eliminat principalul stimulent pentru privatizările programate pentru acest an, readucând la putere acea parte a decidenţilor de la Moscova care s-a opus de la început ideii vânzării activelor statului, informează Reuters, potrivit agerpres.
Iniţial, Ministerul rus de Finanţe intenţiona să strângă 138 de miliarde de ruble (2,39 miliarde de dolari) din privatizări în acest an, în principal de pe urma vânzării unor participaţii la compania de shipping Sovcomflot şi la banca VTB. La începutul anului, aceste privatizări erau considerate cruciale pentru bugetul statului, reducându-i la tăcere pe cei care nu credeau că statul ar trebui să îşi vândă activele. Între timp însă preţul petrolului a crescut iar Ministerul rus de Finanţe a strâns deja 1.400 de miliarde de ruble (24,2 miliarde de dolari) din vânzarea de titluri de stat pe piaţa locală. În consecinţă, susţinătorii controlului statului asupra economiei sunt din nou în avantaj, susţin sursele citate de Reuters.
Citeşte şi: Şeful Pentagonului a ajuns la graniţa cu Coreea de Nord şi a spus care este scopul SUA
“Transferul de proprietate nu ar trebui să fie un obiectiv în sine. Obiectivul ar trebui să fie un nivel adecvat de competiţie. Aproape că nu există motive fiscale pentru privatizare”, a declarat ministrul rus al Economiei, Maxim Oreshkin.
Vineri, ţiţeiul Bent era cotat la 59 de dolari per baril, cu 7% mai mult decât la începutul anului. Comparativ, în luna martie cotaţia ţiţeiului era sub 50 de dolari, afectând veniturile la buget.
Timp de mai mulţi ani, ideea vânzării activelor statelor a fost acceptată cu greu de elita politică din Rusia. Începând din 2001, când Vladimir Putin a preluat puterea, a dominat o ideologie contrară conform căreia campionii naţionali controlaţi de stat, precum grupul petrolier Rosneft, au preluat activele care au fost privatizate după prăbuşirea comunismului.
Nevoia de a aduce bani la buget, într-un moment în care sancţiunile occidentale au îngreunat sarcina Rusiei de a vinde obligaţiuni pe pieţele internaţionale de capital, a creat o scurtă fereastră de oportunitate pentru cei care susţineau varianta privatizărilor. Însă acum această fereastră de oportunitate s-a închis.
Odată cu dispariţia necesităţii de a acoperi găurile din buget, au apărut şi argumentele celor care sunt împotriva privatizărilor. Printre aceste argumente este şi cel potrivit căruia sancţiunile au dus la scăderea preţului la care Rusia îşi poate vinde activele de stat şi credinţa că firmele de stat pot fi la fel de eficiente ca şi firmele private.
Citeşte şi: Finlanda cere ca Uniunea Europeană să renunţe la ora de vară
“Avem companii care sunt mai ales de importanţă sistemică sau au o influenţă semnificativă asupra pieţelor. În consecinţă, statul poate pierde controlul în cazul unei vânzări. A trebui să facem acest lucru acum când noi sancţiuni planează asupra Rusiei iar companiile sunt clar subevaluate?”, declara în luna iulie ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov.
Între timp, Banca Centrală a Rusiei a fost nevoită să salveze două din cele mai mari bănci private din Rusia, Otrkitie şi B&N Bank, în timp ce băncile de stat precum Sberbank sunt într-o situaţie foarte bună, ceea ce oferă noi argumente taberei care se opune privatizărilor. “Exemplul Sberbank comparativ cu băncile private arată că, în general, proprietarul nu este la fel de important ca managementul riscurilor”, a declarat adjunctul ministrul rus de Finanţe, Vladimir Kolychev.
