Riscuri tot mai complexe, numeroase şi interdependente, de la încălzirea globală la poluare şi epidemii, ameninţă supravieţuirea umană dacă vor fi lăsate să escaladeze, avertizează ONU, într-un raport prezentat miercuri la Geneva, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Raportul de evaluare globală al Biroului Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre (UNDRR) subliniază că omenirea nu se mai poate baza pe trecut pentru a prevedea viitorul, întrucât noi riscuri apar ‘într-un mod pe care nu l-am anticipat’.
Documentul a identificat o serie de ameninţări majore pentru vieţile şi bunurile omeneşti, printre ele poluarea aerului, boli, cutremure, secetă şi schimbările climatice.
Totodată, există un potenţial în creştere pentru ca un tip de dezastru să producă sau să amplifice un altul, cum se întâmplă, de pildă, cu ploile abundente care declanşează alunecări de teren după incendii, avertizează raportul bianual, lansat pe Platforma Globală pentru reducerea riscurilor de dezastre.
‘Dacă vom continua să trăim în acest fel, comportându-ne unii cu alţii şi cu planeta aşa cum o facem, atunci însăşi supravieţuirea noastră este pusă la îndoială’, a subliniat Mami Mizutori, reprezentant special al secretarului ONU pentru reducerea riscurilor de dezastre.
Fenomenele meteo extreme s-au dublat în ultimii 20 de ani, cauzând pierderi economice ce fac ‘o luptă dificilă’ din păstrarea câştigurilor de dezvoltare în ţările cu venituri mici şi medii, a adăugat Mami Mizutori într-un comunicat.
În acelaşi timp, capacitatea atât a statelor sărace, cât şi a celor bogate de a rezista fenomenelor extreme şi altor ameninţări este afectată de planurile de urbanism deficitare, de degradarea mediului şi de creşterea populaţiei.
Acest ‘cocteil complex de riscuri’ distruge case şi obligă oameni la strămutare sau la migraţie în căutarea unei vieţi mai bune, a afirmat Mizutori.
Potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Centrul de monitorizare a deplasărilor interne (IDMC), în 2018 au fost înregistrate 1.600 de dezastre naturale, în urma cărora 17,2 milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele.
Din 2008, de când IDMC culege astfel de date, în jur de 265 de milioane de oameni au fost dezrădăcinaţi din cauza dezastrelor, de peste trei ori mai mulţi decât cei forţaţi să-şi părăsească locuinţele în urma conflictelor şi violenţelor.
Citește și : Olanda suspendă instructajul trupelor irakiene din cauza unei ameninţări de securitate
Raportul UNDRR a mai avertizat că eşecul de a acţiona mai rapid pentru a gestiona riscurile interconectate ar putea încetini sau chiar anula progresele spre obiectivele ONU de dezvoltare durabilă, printre care eradicarea sărăciei şi foametei.
Documentul arată că fondurile de asistenţă pentru sisteme de avertizare timpurie, construirea de şcoli şi spitale mai rezistente, sau ajutorarea fermierilor să cultive plante mai rezistente la secetă sunt ‘miniscule’ prin comparaţie cu cele alocate pentru răspunsul la dezastre.
Circa 5,2 miliarde de dolari au fost cheltuite între 2005 şi 2017 pentru reducerea riscurilor de dezastre, ceea ce reprezintă doar 3,8% din totalul cheltuielilor umanitare, afirmă raportul.
‘Trebuie să recunoaştem că un sistem de finanţare pentru dezvoltare internaţională care alocă aproximativ de 20 de ori mai mult pentru activităţile de răspuns la urgenţe, reconstrucţie, salvare şi refacere decât pentru cele de prevenire şi pregătire funcţionează împotriva principiilor sustenabilităţii’, a punctat Mizutori.
