Sute de persoane au demonstrat miercuri, la Sarajevo, împotriva unei înalte instanţe judiciare din Bosnia-Herţegovina, la apelul ministrului securităţii care o acuză de corupţie, o nouă ilustrare a profundelor disfuncţionalităţi instituţionale în această ţară divizată, relatează AFP, potrivit agerpres.
Manifestanţii au cerut demisia Înaltului consiliu al tribunalelor şi procurorilor (VSTV), însărcinat să-i desemneze pe magistraţi şi să garanteze o justiţie imparţială.
Citește și : Foc de armă accidental la bordul avionului premierului ceh Andrej Babis
Ministrul securităţii din Bosnia-Herţegovina, Dragan Mektic, a făcut apel în weekend la proteste împotriva unei instanţe pe care a calificat-o drept “criminală”, acuzându-l pe preşedintele ei de corupţie, după difuzarea unei înregistrări video în care acesta negociază o mită.
Cel din urmă, Milan Tegeltija, a negat orice act de corupţie şi a afirmat că înregistrarea video a fost trunchiată pentru a da impresia că el promitea un tratament favorabil unui om de afaceri, în schimbul unei retribuţii.
“Oamenii au nevoie de justiţie şi de securitate, fără aceasta nu va exista nici economie, nici dezvoltare”, a declarat ministrul, citat de agenţia bosniacă de presă Fena.
Născută din acordurile de la Dayton care au pus capăt războiului intercomunitar (1992-1995), organizarea instituţională a Bosniei este foarte complexă, ajungând foarte aproape de blocaj.
Ţara este divizată în două entităţi principale, una sârbă, alta croato-bosniacă, semindependente, legate de instituţii centrale slabe.
Federaţia croato-bosniacă este ea însăşi divizată în circa zece cantoane, care dispune fiecare de guvernul său.
Citește și : ALERTĂ în centrul Parisului: Sediul Ministerului de Interne francez, evacuat din cauza unui incendiu
Preşedinţia ţării este tripartită, formată dintr-un sârb, un bosniac şi un croat. Primii doi sunt naţionalişti, iar legitimitatea celui de al treilea este foarte contestată în sânul comunităţii sale.
La aproape opt luni de la ultimele alegeri generale, Bosnia nu dispune nici acum de un nou guvern central, diferitele partide nereuşind să se pună de acord.
Cei 3,5 milioane de locuitori ai ţării sunt jumătate bosniaci (musulmani), o treime sârbi (ortodocşi), în timp ce croaţii (catolici) reprezintă circa 15% din populaţie.
