Curtea Penală Internaţională (CPI) a dat joi undă verde unei anchete cu privire la o ”epurare etnică” în Myanmar a minorităţii musulmane apatride rohingya prin acte de violenţă şi deportări care pot constitui crime împotriva umanităţii, relatează AFP, potrivit news.ro .
Curtea, cu sediul la Haga, a anunţat într-un comunicat că a ”autorizat procurorul să ancheteze cu privire la presupuse crime care ţin de competenţa CPI”, comise în Myanmar.
Citește și : Șeful diplomației de la Kiev: Ambasadorul american la UE nu a condiţionat ajutorul SUA de ancheta asupra lui Biden
Procurorul CPI Fatou Bensouda a deschis o examinare preliminară, în septembrie 2018, după ce Curtea s-a declarat competentă să ancheteze cu privire la acuzaţii de deportare a acestei minorităţi musulmane care ar putea constitui o crimă împotriva umanităţii.
Ea a cerut apoi, în iunie 2019, deschiderea unei anchete, iar judecătorii i-au dat undă verde joi.
Myanmarul nu este stat membru al Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI, însă aceasta s-a declarat competentă să ancheteze cu privire la presupusa deportare a rohingya către Bangladesh, care este un stat parte al Statului de la Roma.
Myanmarul a respins ”în mod hotărât” decizia CPI, denunţând un ”fundament juridic îndoielnic”.
Gambia, mandatată de cele 57 de ţări membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI), a lansat luni o acţiune judiciară la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) împotriva Myanmarului cu privire la ”acte de genocid” pe care le-a comis contra minorităţii musulmane rohingya.
La 27 august 2018, ONU a publicat un raport în care îi acuza pe generalii birmani de comiterea unui ”genocid”.
”Necesitatea militară nu poate scuza niciun moment crime oarbe, violul în grup al unor femei, agresiuni ale unor copiii şi incendierea unor sate întregi”, se arată în raportul ONU, care denunţă lipsa de acţiune a lui Aung San Suu Kyi, o fostă laureată a Premiului Nobel pentru Pace.
ONG-ul internaţional Human Right Watch (HRW) vorbeşte la rândul său despre o ”epurare etnică”.
Aceşti musulmani sunniţi, într-o ţară în proporţie de 90% budistă, sunt marginalizaţi din 1962, când a venit la putere junta militară.
În 1982, dictatura birmană a adoptat o lege cu privire la cetăţenie care listează grupurile etnice recunoscute în ţară.
Or cele 135 de grupuri etnice erau prezente toate pe teritoriul ţării înainte de începutul colonizării britanice, ceea ce nu era cazul rohingya, care au venit în timpul colonizării britanice.
Rohingya – care nu sunt consideraţi cetăţeni birmani cu drepturi depline – au suferit decenii de violenţe şi discriminări.
În iunie 2012, masacrarea a zece musulmani ca reprimare a unui viol şi uciderii unei tinere budiste a marcat începutul unei noi perioade de persecuţii.
În august 2017, atacuri ale unor posturi de frontieră organizate de rebeli rohingya au declanşat o perioadăă de reprimare dură a acestei minorităţi.
Citește și : ‘Jihadistul blocat’ de mai multe zile între Turcia şi Grecia va fi trimis în SUA
Aproximativ 6.700 de rohingya – între care 730 de copii în vârstă de până în cinci ani – au fost ucişi, în statul Rakhine, de la 25 august la 24 septembrie 2017, potrivit unor date culese de Médecins sans frontières (MSF).
Însă, în total 10.000 de rohingya au fost masacraţi, fără a-i pune la socoteală pe cei 740.000 de musulmani persecutaţi de forţele armate birmane şi miliţii budiste şi care au fugit în Bangladesh, Indonezia sau Malaysia.
În prezent, sute de mii de musulmani s-au refugiat în tabere improvizate, ca cea de la Co’x Bazar, în Bangladesh, considerată cea mai mare tabără de refugiaţi din lume.
