Premierul armean Nikol Paşinian (foto) a calificat miercuri drept prematură ideea unor negocieri cu Azerbaidjanul sub egida puterii regionale ruse, în cea de-a patra zi de confruntări sângeroase în Nagorno-Karabah, teritoriu separatist din Azerbaidjan susţinut de Erevan, informează AFP.
“Este nepotrivit să vorbim despre un summit Armenia-Azerbaidjan-Rusia în timp ce au loc lupte intense”, a declarat Paşinian pentru mass-media din Rusia, potrivit Interfax, apreciind că “pentru negocieri este nevoie de o atmosferă şi de condiţii adecvate”.
El a declarat că Armenia şi Nagorno-Karabah nu sunt dispuse să rezolve conflictul “în detrimentul intereselor lor naţionale şi securităţii lor”.
De duminică, forţele enclavei separatiste Nagorno-Karabah, susţinute politic, militar şi economic de Armenia, şi cele ale Azerbaidjanului se confruntă în lupte ce au făcut până acum cel puţin o sută de morţi, acestea fiind cele mai sângeroase confruntări armate din zonă de după 2016.
Armenia a afirmat marţi că un bombardier al Turciei ce susţine Azerbaidjanul a fost doborât de unul dintre avioanele sale militare, informaţie dezminţită imediat de Ankara şi Baku.
O intervenţie militară directă a Turciei ar constitui o turnură majoră în acest conflict. Un război deschis între Armenia şi Azerbaidjan riscă de altfel să destabilizeze Caucazul de Sud şi să implice puteri regionale, în special Turcia şi Rusia.
Moscova, ce se pretinde arbitru regional, a îndemnat la încetarea ostilităţilor, la fel şi capitalele occidentale.
Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a cerut marţi, într-o declaraţie unanimă, “încetarea imediată a luptelor”.
Azerbaidjan, ţară turcofonă ai cărei locuitori sunt în majoritate şiiţi, cere la rândul său revenirea sub controlul său a enclavei Nagorno-Karabah, majoritar populată de armeni, de confesiune creştină, enclavă a cărei secesiune în 1991 nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională.
După săptămâni de retorică belicoasă, Azerbaidjanul a anunţat că a declanşat duminică o “contraofensivă” ca răspuns la o “agresiune” armeană, făcând uz de artileria sa, de blindate şi bombardiere aeriene asupra provinciei ce se sustrage controlului său după destrămarea Uniunii Sovietice şi a unui război care s-a soldat cu 30.000 de morţi.
