Guvernul nationalist din Polonia s-a transformat într-una dintre bataile de cap ale Uniunii Europene, care observa cu îngrijorare felul în care reformele promovate de Varsovia se îndeparteaza tot mai mult de valorile europene, în schimb discursul radical începe sa domine scena politica nationala.
În urma alegerilor generale din 2015, partidul aflat la guvernare, Lege si Justitie (PiS, conservator), a devenit prima formatiune care a obtinut o majoritate absoluta (cu 37% din voturi) în aceasta tara central-europeana de la caderea comunismului. La acea vreme, multi credeau ca Pis nici macar nu va reusi sa încheie cu bine legislatura, însa la doi ani dupa victoria sa, opozitia este divizata si sondajele de opinie arata ca PiS se bucura de o sustinere record. Potrivit ultimului sondaj, elaborat de institutul Kantar Public pentru televiziunea publica, daca ar avea loc acum alegeri, 50% dintre cetateni ar vota pentru PiS si doar 17% ar sustine principalul partid de opozitie, forta de centru dreapta Platforma Cetateneasca, aflata la conducerea Poloniei între 2007 si 2015.
Unele dintre cheile pentru a întelege de ce acest partid cu un discurs radical îsi consolideaza puterea în Polonia este situatia economica buna – cu o crestere de peste 4%, cu o rata a somajului sub 7%, cea mai scazuta din 1990 -, precum si importantele ajutoare sociale si subventii aprobate de guvern.
Sondajul Kantar este semnificativ si prin prisma faptului ca crediteaza PiS cu 285 de mandate în Parlament, la numai 22 de mandate distanta de numarul magic de 307 mandate, care ar însemna obtinerea majoritatii de doua treimi necesara pentru modificarea Constitutiei, marele vis al unui partid care si-a propus sa realizeze în Polonia o autentica revolutie national-conservatoare. Sondajul a fost realizat în 11 decembrie, ziua în care Mateusz Morawiecki a depus juramântul de prim-ministru, dupa ce PiS a decis sa renunte la cea care condusese pâna atunci executivul, Beata Szydlo.
Schimbarea – potrivit mai multor analisti – pare mai degraba ‘cosmetica’, dat fiind ca Morawiecki, fost bancher care ocupa postul de ministru al finantelor si al dezvoltarii, a decis sa mentina componenta cabinetului predecesoarei sale. Cu un profil de tehnocrat axat pe îmbunatatirea situatiei economice a Poloniei, Morawiecki este fiul unui important lider al unei grupari desprinse din Sindicatul Solidaritatea si din tinerete a luat parte la opozitia anticomunista.
În primul sau discurs politic din Parlament, Morawiecki a anuntat ca va urma linia politica impusa de Szydlo, confirmând turnura conservatoare si nationalista a guvernului de la Varsovia, în pofida criticilor internationale. Pâna când se va putea vedea daca talentul de negociator si experienta internationala ale lui Morawiecki pot ajuta la îmbunatatirea relatiilor cu Bruxellesul, totul arata ca Polonia va continua sa sfideze UE.
De altfel, Comisia Europeana a decis miercuri sa lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu. Aceasta procedura este declansata atunci când se constata ca un stat membru se afla în riscul de încalcare grava a valorilor UE si ea poate duce la sanctiuni contra tarii respective. În atentia Comisiei Europene se afla reformele din justitie realizate de guvernul PiS care, în opinia expertilor internationali si a opozitiei, afecteaza separatia puterilor în stat si statul de drept.
În urma cu zece zile, camera inferioara a parlamentului polonez a adoptat doua legi prin care se sporeste controlul puterii executive asupra sistemului judiciar si care au provocat îngrijorare la nivelul institutiilor europene. Legile respective se refera la Curtea Suprema si Consiliul Superior al Magistraturii si forma în care au fost adoptate este cea prezentata în septembrie de presedintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor initiale. Duda criticase rolul important pe care forma initiala a celor doua legi îl acorda ministrului justitiei, care în Polonia este si procuror general. Imediat ce a preluat puterea, în octombrie 2015, Partidul Lege si Justitie a întreprins reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeana o amenintare pentru statul de drept.
