Coreea de Sud a acceptat doar 164 de solicitanţi de azil în acest an din 6.000 de persoane care au depus cerere în ciuda restricţiilor de călătorie legate de coronavirus, arată date ale guvernului de la Seul, citate luni de Reuters, potrivit agerpres.
Imigraţia este o problemă controversată în Coreea de Sud, unde mulţi se mândresc cu omogenitatea etnică, chiar dacă populaţia ţării de 51 milioane de locuitori îmbătrâneşte rapid şi forţa de muncă se reduce.
Citeşte şi: Autorităţile din Peru au redeschis Machu Picchu
Cifra de 5.896 de solicitanţi pentru statut de refugiat între ianuarie şi august a scăzut cu aproximativ 36% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, au arătat săptămâna trecută datele Ministerului Justiţiei.
Ruşii s-au clasat pe primul loc pe lista solicitanţilor cu aproape 18%, urmaţi de cetăţeni din Egipt, Kazahstan, Malaezia şi India.
Doar aproximativ 4% din cei 4.019 care au finalizat procesul de screening au fost acceptaţi sau li s-a acordat rezidenţă din motive umanitare, deşi nu sunt recunoscuţi ca refugiaţi, o rată mai mică de 6% faţă de 2019 şi cu 16% faţă de 2018, arată datele.
Coreea de Sud a început să accepte cereri de refugiaţi în 1994 în conformitate cu o convenţie a ONU privind refugiaţii. Numărul de solicitanţi de azil a crescut brusc de când a devenit prima naţiune asiatică ce a adoptat propria lege a refugiaţilor în 2013, ajungând la 16.173 în 2018.
Dar guvernul a suprimat numărul lor după o creştere bruscă a sosirilor de yemeniţi în staţiunea insulară Jeju (sud) în acel an, care a provocat temeri privind o posibilă amplificare a criminalităţii şi a altor probleme sociale.
Dezertorii din Coreea de Nord vecină nu sunt consideraţi solicitanţi de azil şi primesc automat cetăţenia.
În Europa, deşi cererile de azil au scăzut de asemenea în acest an pe fondul închiderii frontierelor împotriva virusului, multe ţări au adăpostit sute de mii de refugiaţi afectaţi de război şi sărăcie.
Citeşte şi: Autorităţile din Peru au redeschis Machu Picchu
Dar puţine naţiuni asiatice, inclusiv Japonia, au fost dornice să accepte mai mulţi refugiaţi.
Human Rights Watch, cu sediul la New York, a criticat politica strictă a Seulului faţă de refugiaţi în acest an, cerând o mai mare acceptare şi transparenţă în examinarea cererilor.
