Franţa a deschis miercuri pentru marele public importante arhive legate de situaţia din Rwanda dintre 1990 şi 1994, la exact 27 de ani de la izbucnirea genocidului etnicilor tutsi, conform unei decizii publicate în Monitorul Oficial, relatează AFP, potrivit agerpres.
Este vorba de arhive ale fostului preşedinte François Mitterrand, precum şi ale premierului său din acea perioadă, Edouard Balladur.
Citește și: Amnesty International: Rusia îl omoară LENT pe Aleksei Navalnîi
Multe dintre aceste documente, în special telegrame diplomatice şi note confidenţiale, figurează în raportul critic privind rolul Franţei în Rwanda între 1990 şi 1994 prezentat de o comisie de istorici la sfârşitul lunii martie.
Raportul Duclert revine asupra angajamentului Franţei în timpul acelor patru ani decisivi, în cursul cărora s-a desfăşurat deriva genocidară a regimului hutu, care a dus la tragedie în 1994: aproximativ 800.000 de persoane, în majoritate etnici tutsi, au fost exterminate în condiţii abominabile între aprilie şi iulie.
Istoricii subliniază în special responsabilitatea lui François Mitterrand şi în special a Statului său Major, care au ignorat cu regularitate diversele atenţionări privind riscurile de genocid.
Mai multe ceremonii de comemorare sunt prevăzute, în special în Franţa, pentru a marca 27 de ani de începutul genocidului.
Citește și: Vaccinul Moderna combate COVID-ul și la șase luni după administrare
La publicarea raportului Duclert, preşedintele Emmanuel Macron şi-a exprimat speranţa că va exista o reapropiere “ireversibilă” între Franţa şi Rwanda.
Chiar dacă relaţiile dintre cele două ţări s-au detensionat odată cu sosirea la putere a lui Macron în 2017, rolul Franţei în Rwanda rămâne un subiect exploziv de peste 25 de ani. De asemenea, el face obiectul unei dezbateri aprinse între cercetători, universitari şi oameni politici.
