Ungaria nu va aproba noul acord al Uniunii Europene pentru comerţ şi dezvoltare cu ţările din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP), întrucât acesta ar aduce şi mai mulţi migranţi în blocul comunitar, a declarat joi ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Refuzul Budapestei de a ratifica acordul încheiat cu cele 79 de ţări terţe, convenit de negociatorii europeni în decembrie, riscă să pună în pericol ani de discuţii menite să actualizeze vechiul acord cu ţările ACP – denumit Acordul de la Cotonou – cu noi dispoziţii privind protecţia mediului, drepturile omului şi migraţia.
Citește și : Parlamentul European a aprobat înfiinţarea Centrului European pentru Securitate Cibernetică la Bucureşti
”Toate propunerile noastre au fost eliminate de pe masă, aşadar cu siguranţă nu ne vom pune numele pe acest acord”, a explicat Szijjarto refuzul ţării sale de a subscrie acestui acord, care pentru a intra în vigoare trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre ale UE.
Noul acord include clauze privind preluarea înapoi de către ţările ACP a propriilor cetăţeni migranţi cărora le este respinsă cererea de azil în UE, dar în acelaşi timp deschide calea unei migraţii legale dinspre aceste ţări către UE, de exemplu prin vize sau reunificări familiale, lucru cu care Ungaria nu este de acord.
Premierul acestei ţări, Viktor Orban, a declarat într-un interviu în septembrie că Budapesta nu doreşte ”o societate paralelă, ori o societate deschisă sau o cultură amestecată” create în UE de migranţii musulmani.
Citește și : Erdogan o dă în judecată pe opozanta care l-a comparat cu Netanyahu
Pe de altă parte, Peter Szijjarto a cerut ca UE să renunţe la ”precondiţiile politice” în semnarea acordurilor comerciale. UE nu trebuie să asocieze comerţul şi economia cu chestiuni care nu au nimic de-a face cu vreuna dintre acestea, a adăugat el, potrivit agenţiei MTI.
”Există o nevoie presantă pentru paşi urgenţi care să restabilească greutatea pe care UE a avut-o în economia mondială şi în comerţul global”, a argumentat şeful diplomaţiei ungare. Ungaria, ţară ale cărei exporturi au reprezentat anul trecut 83% din PIB-ul său, doreşte ca UE să intre într-o cooperare instituţională strânsă cu zona de comerţ liber din Orientul Îndepărtat, estimând că pierderea unei asemenea oportunităţi va costa mult UE şi va afecta încasările din exporturi ale statelor membre.
