Letonia se teme că ”războiul hibrid” dus de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko împotriva Lituaniei cu ajutorul valului de migranţi ilegali începe să se extindă şi pe teritoriul ei, relatează luni agenţia EFE, potrivit agerpres.
Numai luni grănicerii letoni au reţinut 140 de persoane care au trecut clandestin graniţa dinspre Belarus şi 218 în ultimele patru zile, faţă de 278 de astfel de treceri de la începutul anului. Majoritatea migranţilor afirmă că vin din Irak.
Citește și : Un plic cu gloanțe a fost trimis pe adresa Papei Francisc
Lituania şi Comisia Europeană acuză Belarusul că orchestrează acest val de migranţi ca represalii pentru sancţiunile europene impuse Minskului în urma reprimării opoziţiei şi pentru găzduirea unor opozanţi belaruşi pe teritoriul lituanian.
Guvernul lituanian şi-a înăsprit regulile privind azilul pentru a respinge migranţii şi a consolidat săptămâna trecută dispozitivele de securitate la frontiera belarusă, traversată în ultimele săptămâni de peste 4.000 de migranţi clandestini.
Mai recent şi Polonia se confruntă cu o creştere neobişnuită a numărului migranţilor care îi trec graniţa dinspre Belarus, aceasta după ce guvernul de la Varşovia i-a oferit refugiu unei atlete belaruse ce a refuzat să se întoarcă în ţara ei după Jocurile Olimpice de la Tokyo.
Lituania şi Polonia le-au cerut sprijin celorlalte state membre ale UE, o reuniune specială a miniştrilor europeni de interne dedicată acestei crize urmând să se desfăşoare prin videoconferinţă pe 18 august.
Potrivit presei internaţionale, în urma presiunilor europene guvernul de la Bagdad a sistat cursele aeriene către Minsk, folosite de migranţi care din capitala Belarusului pleacă mai departe spre vestul Europei.
Citește și : Un iranian moare de covid la fiecare două minute
Preşedintele Lukaşenko a declarat luna trecută că nu se consideră obligat să protejeze Uniunea Europeană în faţa afluxului de migranţi ilegali, în condiţiile în care blocul comunitar a impus Belarusului sancţiuni care-i afectează economia, adăugând că migraţia către Europa este provocată în mare măsură de politicile unor state din UE.
