Numărul cererilor de azil depuse în cele 27 de state ale Uniunii Europene, Elveţia şi Norvegia a atins în septembrie un record din noiembrie 2016, numărul cererilor depuse de afgani crescând cu 72% faţă de luna precedentă, a anunţat vineri Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), relatează AFP, potrivit agerpres.
Afganistanul, unde talibanii au revenit la putere la jumătatea lui august, este acum de departe prima ţară de origine a persoanelor care solicită azil în ansamblul acestor 29 de ţări.
Citește și : Turcia riscă sancţiuni europene drastice în cazul lui Osman Kavala
Sirienii, a căror ţară este devastată de război, au reprezentat principalul grup de solicitanţi de azil timp de şapte ani, până în luna iulie inclusiv.
Potrivit EASO, circa 71.200 de cereri de protecţie internaţională au fost depuse în total în septembrie, ceea ce reprezintă o creştere cu un sfert în comparaţie cu august şi un record din noiembrie 2016.
Cererile depuse de afgani au crescut deja cu peste 20% în iulie, înainte de cucerirea capitalei Kabul de către talibani la jumătatea lui august, tendinţa accelerându-se ulterior.
Numărul acestora a crescut de la circa 10.000 în august (+38%) la 17.300 în septembrie (+72%), fiind totuşi departe de recordul de cereri depuse de afgani în noiembrie 2016 (33.615).
Celelalte principale ţări de origine pentru solicitanţii de azil sunt Siria (9.100), Turcia (3.000), Irak (2.900 de cereri, o creştere legată de sosirile în Belarus), Bangladesh (2.800), Pakistan (2.700), Albania (2.100), Venezuela (1.800), Georgia şi Tunisia (câte 1.700).
Citește și : Preşedintele Botswanei spune că diplomaţii străini au venit infectaţi cu Omicron din Europa
Cererile de azil nu sunt însă toate încununate de succes. Rata de acordare a statutului de refugiat sau a protecţiei subsidiare a fost de 41% în septembrie, cea mai ridicată începând din aprilie 2020.
Rata de acceptare este ridicată în special pentru afgani (86%), sirieni (87%), belaruşi (85%) şi eritreeni (81%).
