Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a respins miercuri ideea ca la următoarele alegeri europarlamentare un anumit număr de eurodeputaţi să fie aleşi pe liste transnaţionale, în locul celor naţionale, idee susţinută mai ales de preşedintele francez Emmanuel Macron, o altă decizie votată de eurodeputaţii fiind reducerea numărului de europarlamentari după Brexit, de la 751 la 705.
‘Franţa va continua să apere această idee (a listelor transnaţionale – n.r.) în lunile şi anii care vor urma deoarece va contribui la întărirea democraţiei europene prin crearea de dezbateri privind provocările la nivel european şi nu doar a celor la nivel strict naţional în timpul alegerilor europene’, a reacţionat preşedinţia franceză, într-o declaraţie de presă citată de Reuters, potrivit agerpres.
Citeşte şi: Trump a rămas impresionat de ce a văzut în Franţa şi a cerut Pentagonului o paradă militară de proporţii
Conform AFP, grupul popularilor europeni (PPE), cel mai numeros din PE, se află la originea respingerii propunerii pentru liste cu o circumscripţie europeană unică, concept aprobat totuşi de comisia parlamentară pentru afaceri constituţionale.
Însă conform purtătorului de cuvânt al PPE din această comisie, Gyorgy Schopflin, ‘nu există o bază juridică pentru un asemenea experiment’, pe care l-a calificat drept un ‘proiect promovat de elite’.
La rândul său, grupul francez din PPE şi-a manifestat ‘bucuria’ faţă eşecul lui Macron, partizanul listelor transnaţionale. ‘După foarte contestabila creare a unei circumscripţii unice în Franţa, listele transnaţionale, susţinute cu tot dinadinsul de Emmanuel Macron, ar fi fost un instrument inutil, injust şi neaplicabil’, afirmă Franck Proust, şeful delegaţiei franceze din PPE.
În schimb, grupul Verzilor a criticat ceea ce a numit ‘vechea şcoală a Europei interguvernamentale’. ‘Astăzi, orizontul democraţiei europene se restrânge, încredinţând-o teritoriului Naţiunii’, a spus preşedintele acestui grup, Philippe Lamberts.
Citeşte şi: Bilanţul cutremurului din Taiwan creşte. Un hotel s-a prăbuşit – FOTO/VIDEO
Plenul PE s-a pronunţat miercuri şi pentru reducerea numărului eurodeputaţilor, astfel că după retragerea Marii Britanii din UE acesta va scădea de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.
Pe lângă reducerea dimensiunii PE de la 751 deputaţi la 705, o redistribuire a locurilor, aprobată de plen miercuri, va crea o rezervă de 46 de locuri din cele 73 vacantate după Brexit.
Unele dintre cele 46 de locuri din rezervă ar putea fi realocate noilor state membre care vor intra în UE, sau păstrate pentru a menţine dimensiuni mai reduse ale instituţiei.
Cele 27 de locuri care au aparţinut Marii Britanii vor fi distribuite între 14 state membre sub-reprezentate pentru a reduce inegalităţile actuale în reprezentarea lor în PE, spun eurodeputaţii. Ei subliniază că această alocare se va aplica doar dacă Marea Britanie se retrage cu adevărat din UE. Altfel aranjamentele actuale rămân valabile.
Propunerea de decizie a Consiliului European a fost aprobată miercuri cu 431 de voturi pentru, 182 împotrivă şi 61 de abţineri.
Conform propunerii avansate, în noua configuraţie a PE România ar urma să primească încă un mandat, astfel că ar avea în legislativul de la Strasbourg 33 de europarlamentari, faţă de 32 în prezent.
Citeşte şi: După ce s-a înţeles cu Merkel, Martin Schulz va prelua Externele Germaniei
‘În momentele când democraţia ca sistem este pusă la îndoială, este datoria noastră să reaprindem pasiunea cetăţenilor pentru democraţie. Sper că putem face un pas în direcţia corectă prin aprobarea unei distribuţii a locurilor din PE corecte, obiective, în spiritul tratatelor’, a declarat coraportorul Danuta Hübner (PPE).
La rândul său, coraportorul Pedro Silva Pereira (S&D) a declarat că ‘acest vot este un pas înainte important pentru democraţia europeană. Noua alocare a locurilor înseamnă că vom reduce numărul total al deputaţilor de la 751 la 705, asigurând că niciun stat membru nu pierde vreun loc. Ţările sub-reprezentate în momentul de faţă vor primi 27 dintre cele 73 de locuri vacantate de retragerea Marii Britanii. Astfel Parlamentul European va deveni o reflecţie mai clară a cetăţenilor pe care îi reprezintă’.
După aprobarea plenului, iniţiativa legislativă va fi supusă deciziei unanime a Consiliului European (şefii de stat şi de guvern din UE), iar apoi se va întoarce în Parlament pentru un vot final. Compoziţia Parlamentului European pentru legislatura 2019 – 2024 este una dintre temele probabile de discuţii între liderii UE în cursul reuniunii informale din februarie.
