Absenteismul este din nou în creştere în Franţa, ajungând la aproximativ 28% în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate duminică, potrivit estimărilor institutelor de sondaje, ceea ce indică oboseala alegătorilor confruntaţi cu reeditarea duelului Macron-Le Pen, transmite AFP, potrivit agerpres.
Aproximativ 14 milioane de alegători francezi au refuzat duminică să decidă între Emmanuel Macron – care a fost reales pentru un al doilea mandat – şi Marine Le Pen, cu un milion mai mult decât cetăţenii cu drept de vot care s-au abţinut în primul tur ale scrutinului prezidenţial organizat pe 10 aprilie (12,8 milioane).
Citește și : Macron pe primul loc în scrutinul prezidenţal din Franţa (sondaje)
La aceştia se adaugă cei 6,5% din alegătorii înscrişi (adică peste 3 milioane de alegători) care au refuzat să aleagă şi au introdus în urne fie un buletin de vot alb, fie unul nul.
Politologul Jérome Jaffré a rezumat situaţia pe canalul LCI: 35% din electorat fie nu a votat, fie a introdus în urne un buletin alb sau unul nul.
Niciodată nu s-a înregistrat o abţinere atât de puternică la un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, cu excepţia unui record înregistrat în 1969.
“Putem vedea clar că nu a existat o creştere a mobilizării, în cele din urmă un număr mare de alegători nu s-au simţit priviţi direct de această ofertă, aşa cum nu s-au simţit priviţi direct de aceeaşi ofertă în 2017”, a declarat Bernard Sananes din cadrul institutului de studii şi consiliere pentru strategii de comunicare Elabe.
Recordul buletinelor de vot albe şi nule din 2017 nu este însă egalat.
“Este o mică surpriză că nu avem mai multă abţineri şi buletine de vot albe şi nule decât în 2017 având în vedere climatul anti-Macron, cu o parte a stângii care chiar îl detestă şi faptul că între timp au fost cinci ani de mandat”, este analiza politologului Anne Jadot de la Universitatea din Lorena.
Citește și : Ucraina acuză Rusia de lipsa de coridoare umanitare din oraşul-port Mariupol
“Dar a existat fără îndoială în cele din urmă o teamă reală care i-a determinat pe oameni ca, împotriva a tot, să facă un blocaj mergând la vot”, explică ea situaţia în special din perspectiva unei părţi a electoratului stângii radicale a lui Jean-Luc Melenchon.
Totodată, cei mai tineri au fost mai predispuşi să refuze să facă o alegere.”40% din cei sub 25 de ani s-au abţinut şi 80% dintre cei peste 65 de ani au mers la vot, adică avem o Franţă în vârstă care a votat masiv pentru Emmanuel Macron şi o Franţă tânără parţial deturnată de la vot, este un decalaj sociologic major”, a avertizat Jérome Jaffré.
