Parlamentul german a abrogat vineri o lege datând din perioada nazistă ce limita informaţiile despre avort şi condusese la condamnarea mai multor medici ginecologi, relatează France Presse, potrivit agerpres.
Controversatul paragraf 219a din Codul Penal, adoptat în 1933 la scurt timp după ce Adolf Hitler şi-a arogat puteri depline, interzicea “publicitatea” pentru întreruperea voluntară a sarcinii.
Citește și : Noul concept strategic al NATO reflectă preocupările legate de China
Medicii care detaliau ce metode de avort foloseau riscau “până la doi ani de închisoare sau amendă”.
Partidele actualei coaliţii guvernamentale – social-democraţii (SPD), Verzii şi Liberalii (FDP) – au votat pentru eliminarea acestei interdicţii, în timp ce creştin-democraţii (CDU) şi extrema dreaptă (AfD) au votat împotrivă.
“Este timpul” să abolim această legislaţie, a susţinut ministrul liberal al justiţiei, Marco Buschmann, în cadrul dezbaterilor parlamentare. El a considerat că este “absurd” şi “din alte timpuri” că “toţi trolii şi conspiraţioniştii” să poată vorbi despre avort, dar medicii să nu aibă dreptul să informeze corect publicul.
Abrogarea paragrafului 219a a fost un angajament al contractului de coaliţie parafat în noiembrie de partidele la guvernare.
Legea votată vineri va face posibilă şi anularea condamnărilor la amenzi aplicate în ultimii ani medicilor care au furnizat informaţii despre avort pe site-ul lor.
Printre practicienii urmăriţi penal se numără şi Kristina Hänel, medic generalist din Giessen (vest), care a devenit “imaginea” luptei pentru abrogarea acestei prevederi după ce a fost condamnată la o amendă de 6.000 de euro.
În iunie 2019, Bettina Gaber şi Verena Weyer, doi medici ginecologi berlinezi, au fost amendate fiecare cu câte 2.000 de euro din acelaşi motiv.
În acest context, medicii au preferat să elimine toate informaţiile pe această temă de pe site-urile lor şi au refuzat să apară în listele de planning familial furnizate.
Guvernul fostului cancelar Angela Merkel a decis, la începutul lui 2019, să relaxeze puţin această legislaţie, permiţând ginecologilor şi spitalelor să anunţe pe site-urile lor că practică întreruperi de sarcină.
În schimb, le era încă interzis să detalieze ce metode foloseau.
Deşi vârf de lance al luptei pentru drepturile femeilor în anii 1970, avortul rămâne o practică presărată cu dificultăţi în Germania.
O femeie care doreşte să facă avort în primele 12 săptămâni de sarcină trebuie să participe la o consultaţie obligatorie într-un centru autorizat. Obiectivul acestui interviu este “de a încuraja femeia să-şi continue sarcina”, potrivit legiuitorului.
Citește și : Statele Unite oferă Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 de milioane de dolari
Cu excepţii (punerea în pericol a vieţii mamei, violul etc.), avortul, al cărui cost poate ajunge la câteva sute de euro, nu este decontat de casele de asigurări de sănătate.
Aproximativ 100.000 de avorturi sunt efectuate în fiecare an în Germania, dar tendinţa a fost în scădere în ultimii ani.
