Guvernul bulgar a confirmat miercuri, la câteva zile după un vot în parlament, ridicarea veto-ului său privind deschiderea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană (UE), relatează AFP, potrivit agerpres.
“Consiliul de miniştri şi-a dat acordul”, a anunţat executivul într-un comunicat.
Citește și : Medvedev: Orice încercare de intruziune în Crimeea ar putea declanşa al treilea război mondial
Deputaţii s-au pronunţat vineri în favoarea propunerii Franţei, care asigură preşedinţia prin rotaţie a UE până la sfârşitul lui iunie şi face oficiul de mediator în acest dosar.
Emmanuel Macron şi-a exprimat atunci “satisfacţia” în privinţa votului, un “progres important” chiar dacă “încă e de muncă”.
Un protocol bilateral trebuie acum să fie adoptat de guvernele celor două ţări vecine.
Din 2020, poziţia bulgară împiedică lansarea negocierilor nu numai cu Macedonia de Nord, ci şi cu Albania, cele două candidaturi fiind legate de UE.
În contextul războiului din Ucraina, importanţa strategică a Balcanilor occidentali a crescut, iar chestiunea viitorului european al regiunii este una mai presantă.
Potrivit compromisului încheiat, Skopje trebuie acum în special să se angajeze să-şi modifice constituţia pentru a-i include pe bulgari printre grupurile etnice recunoscute şi “să pună în aplicare” un tratat de prietenie din 2017 ce vizează eradicarea discursului de incitare la ură.
De asemenea, Macedonia de Nord este chemată să-şi revizuiască programele şcolare şi să deschidă arhivele poliţiei comuniste care ar urma să arate relele tratamente rezervate bulgarilor în fosta republică iugoslavă.
Citește și : Un politician proeminent din opoziția rusească, reținut la Moscova
Chestiunea limbii, pe care Sofia o consideră un dialect bulgar, este de asemenea foarte sensibilă.
Prim-ministrul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, a apreciat săptămâna trecută că această propunere de compromis “în forma sa actuală” este “inacceptabilă”.
