Forţele sudaneze au tras din nou vineri cu gaze lacrimogene asupra a sute de persoane care protestau la Khartoum împotriva puterii militare, a doua zi după una dintre cele mai sângeroase zile de manifestaţii ale anului, informează France Presse, potrivit agerpres.
“Poporul vrea să-l dea jos pe Burhan” şi “Noi cerem răzbunare”, au scandat manifestanţii în capitala sudaneză lângă palatul prezidenţial, dintre care unii ţineau fotografii cu victimele represiunii.
Citește și : Xi Jinping: ‘Nu există niciun motiv pentru a schimba’ principiul ‘o ţară, două sisteme’
Joi, cel puţin nouă sudanezi care protestau împotriva loviturii de stat a generalului Abdel Fattah al-Burhan din octombrie 2021 au fost ucişi de forţele de securitate, potrivit medicilor pro-democraţie. Majoritatea victimelor, inclusiv un minor, au fost împuşcate mortal.
30 iunie marchează aniversarea loviturii de stat din 1989 a dictatorului Omar al-Bashir, care a fost înlăturat în 2019 de către armată după o revoltă populară.
Armata a acceptat apoi să împartă puterea cu civilii. Dar la 25 octombrie 2021, şeful armatei, generalul Burhan, a pus capăt brutal fragilei împărţiri a puterii prin arestarea partenerilor săi civili, care de atunci au fost eliberaţi.
De la acest puci, 112 manifestanţi au fost ucişi şi mii răniţi de forţele de ordine care, potrivit ONU, trag în mod regulat cu muniţie reală în mulţime.
Din cauza acestor violenţe şi pentru că nu mai doresc un parteneriat între militari şi civili, principalele blocuri civile şi partide istorice din Sudan refuză să negocieze cu militarii.
Înaintea manifestaţiilor de joi, emisarul ONU Volker Perthes a declarat că “violenţa trebuie să înceteze”. Mai multe ambasade au cerut “să nu se mai piardă vieţi” într-o ţară unde armata a deţinut aproape întotdeauna controlul de la independenţă în 1956.
Citește și : SUA deplâng ‘erodarea autonomiei’ în Hong Kong, la 25 de ani de la retrocedare
Naţiunile Unite şi Uniunea Africană au condamnat vineri “folosirea excesivă a forţei de către forţele de securitate şi impunitatea” de care ele beneficiază, comentând represiunea de joi.
Ca reacţie la puci, comunitatea internaţională a întrerupt ajutorul financiar, care reprezenta 40% din bugetul Sudanului. Aceste sancţiuni nu au afectat armata, ci economia, prăbuşind lira sudaneză şi inflaţia depăşind 200% în fiecare lună.
