Vaticanul a publicat sâmbătă un amendament la dreptul canonic în ceea ce priveşte lupta împotriva agresiunilor sexuale în Biserica Catolică, extinzând răspunderea penală şi asupra liderilor catolici laici care conduc asociaţii recunoscute de Sfântul Scaun, şi subliniind că atât minorii, cât şi adulţii pot fi victime ale abuzurilor, relatează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.
Papa Francisc a emis în 2019 un “motu proprio” – o scrisoare emisă direct de papă care modifică legislaţia internă a Bisericii universale (drept canonic) – făcând obligatoriu pentru toţi preoţii şi membrii ordinelor religioase să raporteze orice suspiciune de agresiune sexuală şi făcându-i direct răspunzători pe episcopi pentru orice abuz comis de ei sau muşamalizat.
Citește și : NATO îşi caută şef – iată care sunt candidaţii cunoscuţi până acum
Versiunea sa modificată şi promulgată oficial sâmbătă, care va intra în vigoare pe 30 aprilie, confirmă şi întăreşte prevederile anunţate în 2019.
Noile reguli includ acum şi liderii asociaţiilor internaţionale de credincioşi recunoscute sau create de Sfântul Scaun, care sunt conduse de laici, nu doar de clerici. Acesta este un răspuns la numeroasele cazuri care au ieşit la iveală în ultimii ani de lideri laici acuzaţi că ar fi abuzat de poziţia lor pentru a exploata sexual persoane aflate în îngrijirea sau sub autoritatea lor spirituală.
Dacă textul din 2019 punea un accent deosebit asupra “minorilor” şi “persoanelor vulnerabile” şi reamintea că este interzisă producerea, deţinerea şi publicarea de “materiale pornografice cu minori”, versiunea din 2023 oferă o definiţie mai largă a victimelor, condamnând orice act de agresiune comisă asupra “unui minor, a unei persoane uzul raţiunii afectat, sau asupra unui adult vulnerabil”.
Textul papal cere totodată diocezelor din întreaga lume să instituie un sistem care să permită publicului să raporteze cazurile de agresiune şi care detaliază progresul anchetelor interne transmise Vaticanului pentru un eventual proces.
Citește și : Milioane de copii se confruntă cu un risc crescut de malnutriţie din cauza lipsei de fonduri
