Republicanii din Camera Reprezentanţilor au adoptat miercuri un text legislativ ce condiţionează o creştere a plafonului de îndatorare al SUA de o tăiere a cheltuielilor bugetare, informează joi AFP, potrivit agerpres.
Textul, adoptat la limită, nu are însă nicio şansă să fie aprobat de Senat, unde democraţii sunt majoritari. Preşedintele american Joe Biden a afirmat că o creştere a plafonului de îndatorare nu este negociabilă şi a respins în mod ferm proiectul republican, care ar anula unele dintre ambiţiile sale climatice.
Citeşte şi: De ce pierd SUA în ‘jocurile războiului’? – Black News
În partida de “poker mincinos” care se joacă între Casa Albă şi Camera Reprezentanţilor în jurul plafonului de îndatorare al SUA, republicanul Kevin McCarthy a marcat miercuri primele sale puncte, cu votarea proiectului său ce prevede o reducere fără precedent a cheltuielilor publice în schimbul unei creşteri a plafonului.
Planul său, care prevede mai exact o reducere cu 4.500 miliarde de dolari a cheltuielilor federale pentru următorii zece ani în schimbul unei majorări cu 1.500 miliarde a plafonului datoriei publice, în prezent de 31.000 miliarde de dolari, a fost adoptat de majoritatea republicană din Camera Reprezentanţilor.
Pentru McCarthy, însă, partida nu a fost câştigată încă. Discuţiile au continuat marţi spre miercuri, pentru a-i convinge pe toţi republicanii – atât de slabă este marja lui de manevră, din cauza majorităţii reduse de care dispune.
De asemenea, acesta era un test pentru preşedintele Camerei Reprezentanţilor, de a-şi demonstra capacitatea de a uni, atunci când este necesar, un partid zdruncinat de forţe centrifuge.
Reuşind acest lucru, liderul republicanilor a făcut să sporească presiunea asupra lui Joe Biden, care şi-a anunţat marţi candidatura în vederea realegerii sale în 2024 ca preşedinte al SUA.
“Grupul nostru a votat pentru singurul plan al Washingtonului care atacă plafonul îndatorării, care pune capăt cheltuielilor federale excesive şi readuce ţara noastră pe calea unei creşteri sustenabile”, a salutat McCarthy rezultatul votului într-un comunicat.
“Preşedintele a fost foarte clar, textul nu are nicio şansă să devină o lege”, a reacţionat imediat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre. “Preşedintele Biden nu va forţa niciodată clasele mijlocii şi muncitorii să ducă povara reducerii impozitelor în favoarea celor mai bogaţi, după cum prevede acest text”.
Potrivit proiectului de lege adoptat, Congresul va trebui de asemenea să se pronunţe din nou asupra plafonului de îndatorare al SUA la sfârşitul lui mai 2024, adică în plină campanie prezidenţială americană, ceea ce va face în mod cert din subiect una dintre temele majore.
De fapt, campania a început deja marţi. Kevin McCarthy a reacţionat la anunţul candidaturii lui Joe Biden, apreciind că preşedintele pare “concentrat pe propriul viitor politic, în condiţiile în care ar trebui să fie (concentrat) pe viitorul SUA”.
Votul obţinut miercuri i-a permis lui McCarthy să declare că “îi trimite un mesaj clar preşedintelui Biden: a continua ignorarea problemei nu este o opţiune. Preşedintele trebuie să ia loc la masă şi să negocieze”.
“Aş fi bucuros să mă întâlnesc cu McCarthy, însă nu asupra majorării sau nemajorării plafonului datoriei. Acest lucru nu este negociabil”, a declarat la rândul său preşedintele american, într-o conferinţă de presă la Casa Albă, înainte de a cunoaşte rezultatul votului.
Democraţii apreciază că plafonul datoriei chiar este un subiect care nu se negociază, amintind că el nu se referă la noi cheltuieli, ci la cele deja votate în trecut, de administraţii provenind din ambele partide.
Iar pentru SUA, miza este una foarte mare: niciodată până acum această ţară nu a fost în situaţia de neplată a datoriei şi aceasta serveşte drept valoare-refugiu pentru sectorul financiar mondial, dată fiind soliditatea garanţiei americane.
“Un defaut ar provoca o catastrofă economică şi financiară”, a atenţionat din nou, marţi, secretarul american al trezoreriei, Janet Yellen.
Contrar majorităţii economiilor avansate, îndatorarea SUA este plafonată şi nivelul său trebuie să facă obiectul unui vot în Congres pentru a-şi urma creşterea regulată. O situaţie care s-a produs deja de 78 de ori de la începutul anilor 1960, cel mai adesea fără dificultate.
A găsi rapid un consens este o necesitate pentru SUA, cu atât mai mult cu cât neplata datoriei ar putea surveni mai devreme decât era prevăzut iniţial.
Într-o notă publicată luni, Moody’s Analytics anticipează astfel un risc de defaut “posibil la începutul lui iunie”, risc ce începe să fie luat în considerare de investitori, după cum demonstrează costurile de asigurare pentru acoperirea unui defaut al SUA, situate la cel mai înalt nivel de după 2011.
Şi atunci, planul lui McCarthy este într-adevăr soluţia? Nu neapărat, pentru că, potrivit Moody’s, acesta ar avea un impact real asupra economiei: o scădere cu 0,6 puncte procentuale a creşterii potenţiale americane pentru 2024, precum şi reducerea a 780.000 de locuri de muncă – tot atâtea aspecte ce stârnesc temeri în rândul republicanilor moderaţi.
“Congresul trebuie să voteze o majorare sau o suspendare a plafonului datoriei. Trebuie să o facă fără condiţii. Nu trebuie să aştepte până la ultima clipă”, a îndemnat marţi Janet Yellen.
