China încearcă, prin conversaţia preşedintelui Xi Jinping cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, să îşi intensifice influenţa asupra Kievului, în sensul intermedierii unei soluţii diplomatice, dar şi în relaţia cu Uniunea Europeană, pentru planurile post-conflict, notează Financial Times, informează mediafax.
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, s-a întâlnit sau a vorbit prin telefon cu omologul său rus, Vladimir Putin, de cel puţin cinci ori de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina. Dar prima conversaţie cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut loc abia săptămâna aceasta, la câteva zile după ce un diplomat chinez a generat iritarea Europei contestând suveranitatea naţiunilor post-sovietice.
Citește și : Putin a ordonat crearea de muzee dedicate ofensivei din Ucraina
Oficialii chinezi argumentează că momentul este o coincidenţă, salutând conversaţia preşedintelui Xi Jinping cu Volodimir Zelenski şi explicând că se înscrie în eforturile de pace ale Beijingului. “Dar, în Europa, convorbirea preşedintelui chinez cu liderul ucrainean este considerată de mulţi o acţiune pentru controlul efectelor negative, după afirmaţiile ambasadorului chinez din Franţa”, Lu Shaye, care a emis dubii asupra legitimităţii suveranităţii fostelor state sovietice, comentează cotidianul Financial Times.
“Vor să revină în joc şi să fie consideraţi parte în proiectul de pace”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Uniunii Europene, sub protecţia anonimatului.
După ce Vladimir Putin a ordonat lansarea invaziei în Ucraina la începutul anului 2022, Xi Jinping s-a confruntat cu critici din partea Occidentului din cauza menţinerii unei relaţii apropiate cu preşedintele Rusiei, iar Statele Unite au avertizat Beijingul să nu furnizeze armament Moscovei. În februarie, China a prezentat un proiect prin care a propus opţiuni pentru oprirea războiului, dar planul chinez a fost denunţat în Occident pentru refuzul de condamnare a invaziei militare ruse şi pentru includerea mai multor critici la adresa NATO decât la adresa Rusiei. Scepticismul Occidentului s-a accentuat în martie, după ce Xi Jinping a efectuat o vizită la Moscova fără însă a-l suna imediat după aceea, aşa cum se aşteptau mulţi, pe Volodimir Zelenski.
Mulţi analişti occidentali cred că afirmaţiile controversate făcute la sfârşitul săptămânii trecute de ambasadorul chinez în Franţa, Lu Shaye, care a emis dubii şi privind suveranitatea Ucrainei asupra Crimeei, au jucat un rol în grăbirea conversaţiei lui Xi Jinping cu Zelenski. Alţii cred că Administraţia Chinei înţelege că trebuie să facă mai mult pentru a convinge Europa despre sinceritatea sa, dacă vrea să participe la planurile post-conflict. Acest lucru este cu atât mai important cu cât Uniunea Europeană începe elaborarea noii politici faţă de China, care ar urma să fie prezentată la sfârşitul lunii iunie.
“Este posibil ca Rusia să nu câştige acest război. China vrea cel puţin să aibă o voce în Ucraina după conflict, pentru a împiedica Ucraina să se îndrepte total spre Occident în cursul procesului de reconstrucţie post-conflict”, argumentează Yu Jie, expert senior privind China în Programul Asia-Pacific al Institutului Chatham.
“Conversaţia lui Xi Jinping cu liderul Ucrainei oferă argumente semnificative de contestare a zvonurilor potrivit cărora China are o atitudine pro-Rusia şi beneficiază de pe urma conflictului. China vrea să promoveze pacea, nu să genereze conflicte”, afirmă Wang Wen, decanul Institutului Chongyang pentru Studii Financiare din cadrul Universităţii Renmim din Beijing.
Citește și : Transferurile copiilor ucraineni echivalează cu ‘genocid’
Alţi analişti de la Beijing argumentează că discuţia preşedintelui Chinei cu omologul său ucrainean ar fi fost planificată înainte cu câteva săptămâni, fiind probabil asociată doar puţin cu afirmaţiile controversate ale ambasadorului chinez din Franţa.
China îşi configurează în timp poziţia asupra războiului, nu vrea să fie forţată de Occident să ia atitudine, explică Cui Hongjian, decanul Facultăţii de Studii Europene din cadrul Institutului pentru Studii Internaţionale de la Beijing. “China vrea autonomie, nu pur şi simplu să îi urmeze pe alţii”, a subliniat Cui Hongjian.
