Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a anunţat vineri că va vota împotriva numirii omului de afaceri italian Paolo Scaroni, în postul de preşedinte al Consiliului de administraţie al grupului italian de utilităţi Enel, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Într-un comunicat publicat pe pagina sa de Internet, Fondul norvegian, care deţine o participaţie de 2,17% la Enel, a precizat că îl va susţine în schimb pe Marco Mazzucchelli, candidatul propus de fondul londonez de investiţii Covalis. Fondul norvegian nu a oferit un motiv pentru decizia sa.
Citeşte şi: De ce fug condamnații români în Italia? – Black News
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei deţine active în valoare de 1.400 de miliarde de dolari şi este cel mai mare investitor mondial pe pieţele de acţiuni. Decizia acestui fond semnalează o intensificare a unei dispute cu privire la persoana aleasă de Guvernul de la Roma pentru postul de preşedinte al Enel şi aruncă o umbră de incertitudine cu privire la rezultatul votului.
Enel urmează să organizeze Adunarea Generală Anuală a acţionarilor în data de 10 mai. Statul italian deţine o participaţie de 23% la Enel prin intermediul Ministerului de Finanţe, ceea ce îl face cel mai mare acţionar la grupul de utilităţi.
Paolo Scaroni, care anterior a fost preşedinte al clubului de fotbal AC Milan şi director la Banca Rothschild, este un apropiat al fostului premier Silvio Berlusconi. În perioada în care a ocupat postul de director general la grupul energetic Eni, Paolo Scaroni a lucrat pentru a adânci legăturile cu grupul rus Gazprom.
Luna trecută, autorităţile de la Roma l-au propus pe Flavio Cattaneo pentru postul de director general la grupul de utilităţi Enel SpA, urmând a-i succeda lui Francesco Starace, care a condus Enel timp de trei mandate. Veteranul Paolo Scaroni a fost propus pentru postul de preşedinte al Enel.
Enel este unul dintre cei mai mari jucători mondiali pe segmentul energiilor regenerabile, cu capacităţi instalate de aproape 60 de Gigavaţi (GW). Sursele citate de Reuters au dezvăluit anterior că Guvernul de la Roma este îngrijorat de datoriile acumulate de Enel, care au ajuns la 60 de miliarde de euro în 2022, de la 45,5 miliarde de euro în 2020, când Starace a fost desemnat pentru al treilea mandat în fruntea companiei de utilităţi.
Grupul italian a început deja să vândă active în valoare de 21 de miliarde de euro pentru a-şi reduce datoriile, care la finele anului trecut au atins un nivel record. Enel a anunţat deja că îşi va vinde operaţiunile din România grupului grec Public Power Corp (PPC) cu suma de 1,26 miliarde de euro, în cadrul unui plan care vizează reducerea datoriilor şi concentrarea pe energiile verzi.
