Curtea Supremă a Mexicului a anulat parţial o reformă a modului de funcţionare a institutului de supervizare electorală, propusă de guvernul preşedintelui Andres Manuel Lopez Obrador şi foarte criticată de opoziţie, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2024, a anunţat instanţa luni, scrie AFP, potrivit agerpres.
Adoptat în februarie la iniţiativa preşedintelui naţionalist de stânga Lopez Obrador, textul reduce drastic bugetul Institutului Naţional Electoral, organismul independent însărcinat cu organizarea alegerilor prevăzute la jumătatea lui 2024.
Citeşte şi: O trecere în revistă a Încoronării – repetată fără cusur, emoționantă și shakespeareană – Black News
Institutul sesizase Curtea Supremă, subliniind că aceste schimbări îi vor reduce capacităţile de funcţionare şi vor implica o reducere clară a efectivelor sale.
Luni, nouă dintre cei 11 judecători ai Curţii Supreme au respins modificările aduse în decembrie la două legi care reglementează participarea funcţionarilor publici la campanii şi la propaganda oficială.
Acestea permiteau funcţionarilor publici în special să se exprime în timpul alegerilor “folosindu-se de libertatea lor de exprimare”. Potrivit opoziţiei, schimbările în cauză au permis guvernului să se amestece în procesul electoral şi să încline balanţa în favoarea sa.
Nu este prima dată când o reformă adoptată de majoritatea prezidenţială este respinsă de cea mai înaltă instanţă din ţară.
În aprilie, Curtea Supremă a limitat puterile armatei în materie de securitate civilă, anulând trecerea Gărzii Naţionale sub tutela armatei. Această reformă dădea Ministerului Apărării controlul operaţional şi administrativ al celor 130.000 de agenţi ai Gărzii Naţionale.
Citeşte şi: Cele mai importante alegeri din lume: De ce este Turcia atât de importantă? – Black News
Decizia a fost salutată de Biroul pentru Drepturile Omului al ONU în Mexic în numele “importanţei mecanismelor de supervizare civilă a forţelor armate”.
Ales în 2018, Lopez Obrador, a cărui cotă de popularitate este de aproximativ 60%, nu poate legal să se reprezinte la alegeri, Constituţia mexicană prevăzând un mandat prezidenţial unic de şase ani. Partidul lui Morena este, totuşi, dat favorit pe scară largă.
