Reţelele de socializare, precum Facebook sau Twitter nu pot fi urmărite cu temei în justiţie de către victimele atentatelor teroriste care le acuză, de exemplu, că ar fi ajutat indirect grupări ca Statul Islamic să-şi difuzeze propaganda online, a stabilit joi Curtea Supremă a SUA, relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit agerpres.
Instanţa supremă americană a dat astfel câştig de cauză marilor societăţi de internet din Silicon Valley, fără a intra însă în dezbaterea mai largă asupra legii care de aproape un sfert de secol le protejează de acţiuni penale pentru conţinuturile distribuite online.
Citește și : Montana devine primul stat din SUA care interzice TikTok
Concret, Curtea Supremă s-a pronunţat în două dosare distincte.
În primul, părinţii unei tinere americance ucise în atentatele din noiembrie 2015 de la Paris au formulat plângere împotriva Google, care deţine YouTube, acuzând-o că a sprijinit Statul Islamic prin sugerarea de clipuri video către anumiţi utilizatori.
În celălalt dosar, apropiaţi ai unei victime a atentatului împotriva unei discoteci din Istanbul comis pe 1 ianuarie 2017 au afirmat că Facebook, Twitter şi Google pot fi considerate “complice” la atac, întrucât nu ar fi acţionat suficient de ferm pentru eliminarea conţinuturilor grupării teroriste.
Dar “faptul că actori periculoşi profită de aceste platforme nu este suficient pentru a aprecia că acuzaţii au oferit în mod conştient un ajutor” grupărilor teroriste, altfel orice furnizor de comunicaţii ar putea fi făcut responsabil pentru orice delict doar pentru că ştie că infractorii îi folosesc reţeaua, a indicat judecătorul Clarence Thomas în verdictul Curţii Supreme.
Citește și : Mai mulţi nord-coreeni au reuşit să fugă în Coreea de Sud
Într-o opinie concurentă, judecătoarea progresistă Ketanji Brown Jackson a estimat că respingerea argumentelor reclamanţilor în respectivele două dosare nu înseamnă că instanţa supremă americană va decide mereu la fel în speţe similare, în pofida precedentului juridic creat.
