Cei mai responsabili deputați față de alegători au fost incluși într-un clasament.
Topul a fost întocmit în baza metodologiei care se bazează pe analiza activității deputaților în Parlament, interacțiunii cu cetățenii, precum și cu autoritățile publice din R. Moldova pentru lunile aprilie, mai și iunie, transmite Știri.md cu referire la Defacto.md.
Citeşte şi: Ucraina înființează o rută temporară de transport maritim după ieșirea Rusiei din acord – Stiripesurse.md
Gradul de responsabilitate al deputaților este stabilit în baza a două criterii:
- Atribuțiile de care fac uz deputații pentru a aborda problemele cetățenilor;
- Felul în care aceștia comunică și raportează cetățenilor despre activitatea pe care o desfășoară.
Potrivit datelor colectate, cei mai responsabili în această perioadă deputați au fost:
- Locul 1 – Ersilia Qatrawi, 18,5 puncte;
- Locul 2 – Radu Marian, 18,1 puncte;
- Locul 2 – Oleg Reidman, 13,5;
- Locul 4 – Roman Roșca, 11 puncte;
- Locul 4 – Radu Mudreac. 11 puncte.
Clasamentul deputaților responsabili reflectă gradul de responsabilitate, receptivitate și deschidere către alegători a tuturor celor 101 aleși în Parlament.
În perioada de monitorizare au intervenit o serie de modificări privind repartizarea deputaților pe fracțiuni:
- Deputații Alexandr Nesterovschii, Alexandr Suhodolski, Irina Lozovan, Vasile Bolea și Gaik Vartanean au părăsit fracțiunea „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor” devenind deputați independenți;
- Deputații fracțiunii Partidului „ȘOR” au devenit deputați independenți după ce formațiunea pe care o reprezintă a fost declarată neconstituțională.
- Ilan Șor a fost lipsit de mandatul de deputat, după ce deputații au votat o hotărâre în acest sens. Iar pentru că Partidul „ȘOR” a fost declarat neconstituțional, locul său în Parlament nu va fi ocupat de următorul candidat pe listă, în Parlament rămânând 100 de deputați.
Despre metodologia de monitorizare
La baza metodologiei a stat analiza atribuțiilor pe care le au deputații și care sunt incluse în legislație:
- Constituția Republicii Moldova;
- Legea despre statutul deputatului în Parlament nr. 39-XIII din 07.04.1994;
- Regulamentul Parlamentului.
În urma analizei, au fost identificate principalele atribuții de care pot face uz deputații pentru a-și reprezenta alegătorii și pentru a lucra la rezolvarea problemelor semnalate de aceștia. În funcție de domeniul de activitate, atribuțiile deputaților au fost divizate în 3 categorii:
- Parlament – atribuțiile ce țin de activitatea legislativă a deputaților în Parlament;
- Cetățeni – atribuțiile ce țin de interacțiunea deputaților cu alegătorii;
- Administrație – atribuțiile ce țin de interacțiunea deputaților cu instituțiile administrației publice locale și centrale.
Despre procesul de monitorizare
Pentru stabili gradul de responsabilitate a deputaților, echipa platformei deFacto monitorizează periodic activitatea deputaților din mai multe surse:
- Site-ul Parlamentulu și platforma multimedia a acestuia lansată recent;
- Ședințele plenare ale Parlamentului;
- Profilurile și paginile deputaților pe rețelele de socializare.
Pentru a asigura corectitudinea datelor reflectate, deFacto a întocmit și un formular online care este transmis lunar deputaților prin poșta electronică. Prin acest instrument deFacto îi încurajează pe deputați să dea dovadă de deschidere și receptivitate și să ofere un sumar al atribuțiilor de care au făcut uz aceștia în perioada monitorizată.
Citeşte şi: În zona euro, creșterea economică e în continuare mai mult stagnare
În perioada monitorizată, 7 deputați au oferit platformei deFacto informații despre atribuțiile folosite:
- Ana Calinici
- Victor Spînu
- Ersilia Qatrawi
- Iulia Dascălu
- Efimia Bandalac
- Marina Morozova
- Maria Gonța
