După alegerile locale din noiembrie 2023, numărul femeilor alese în funcția de primar nu a crescut semnificativ, doar cu 2% față de scrutinul local din anul 2019.
Cel puțin asta arată raportul de monitorizare a alegerilor din perspectiva de gen în funcție de primar, prezentat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Experții CPD estimează că numărul femeilor în funcția de primar va atinge ponderea de 30% abia în anul 2039.
Citeşte şi: Un ofițer de investigații a fost prins cu mită
„Dacă o să ne uităm atent la evoluția și creșterea numărului de femei care dețin această funcție din ultimele scrutine, începând cu 2007, observăm că din 2011 numărul femeilor alese în funcția de primar crește constant cu circa 20% – ceea ce este o evoluție foarte lentă și foarte mică. Desigur, unii ar spune că important este că e în creștere și nu în scădere, dar dacă ne uităm per ansamblu – doar cu 2% – aceasta este o creștere foarte lentă și nesemnificativă”, a declarat Alina Andronache, expertă CPD.
Prognoza că numărul femeilor alese în funcția de primar va atinge ponderea de 30% abia în 2039 trebuie să dea gândit. Și anume, trebuie gândite măsurile și ce e de făcut pentru a spori numărul femeilor nu doar care candidează, dar și care sunt alese.
„Explicația este una foarte evidentă ca urmare a rapoartelor, și anume că avem încă foarte multe stereotipuri și percepții cu privire la cine ar trebui să candideze și cine ar trebui să dețină o anumită funcție în Republica Moldova”, susține experta.
Analizele CPD arată că mai bine de jumătate din populație crede că femeile ar trebui să se dedice familiei, creșterii copiilor, îngrijirii casei. Aceasta, în pofida tuturor progreselor semnificative pe care le-a reușit R. Moldova la nivelul legislației în domeniul egalității de gen.
„Vedem că percepțiile societății greu se dau schimbate și rezistă în timp, ceea ce nu este o noutate foarte bună a acestui scrutin”, a precizat Alina Andronache.
Potrivit ei, din numărul total de primari din mediul rural, 24,7% sunt femei, iar la nivel urban – doar 14,8%. În comparație cu scrutinul din 2019, numărul femeilor care au fost alese primare în oraș a scăzut.
Analiza mai conține și aspectul cu privire la pierderea de gen, care reprezintă raportul dintre femeile candidate și femeile alese în funcția de primar.
„Pierderea de gen este în creștere și aceasta este evident. Vedem că se majorează numărul femeilor care candidează, dar societatea încă nu este pregătită sau are foarte multe stereotipuri și prejudecăți, inclusiv prototipul cine ar trebui să dețină această funcție”, a menționat Alina Andronache.
Citeşte şi: Aleșii locali sunt obligați să depună declarații de avere
Natalia Covrig, directoare CPD, a declarat că în 15 ani ponderea femeilor candidate pentru funcția de primară a sporit doar cu 7%.
„Monitorizarea mai arată că femeile candidează în circumscripții mici, adică în sate. Pe o parte, sunt rolurile de gen, care devin una dintre cele mai importante bariere în implicarea femeilor în politică. Pe de altă parte, sunt stereotipuri foarte pronunțate din partea societății cu privire la implicarea femeilor în politică”, explică Natalia Covrig.
