Uzina Mezon “victima” schemelor imobiliare
Terenul de peste 12 hectare din sectorul Râșcani al municipiului Chişinău pe care se află fosta uzină militară sovietică Mezon ar urma să devină, în scurt timp, un mare proiect imobiliar, scrie rise.md.
Proiectul, deşi la faza de concept, a generat deja dezbateri publice legate de amplasare, de numărul şi înălţimea blocurilor locative, dar şi despre necesitatea realizării lui.
În spatele proiectului am descoperit o companie din Singapore, controlată de o cetăţeană a României, originară din Republica Moldova. Aceasta a preluat uzina de la un milionar rus încă în toamna anului 2021.
Clădirile uzinei Mezon și imagini cu proiectul ce ar urma să fie realizat în loc. // Colaj: Roman Filippov/RISE Moldova
Prin coincidență, discuțiile publice din 5 februarie 2024 asupra proiectului „Planul urbanistic zonal pentru teritoriul cuprins în perimetrul străzilor Matei Basarab – Florilor – Studenților – bd. Moscova”, supranumit şi „Le Mezon”, au fost deschise chiar de o persoană numele de familie al căreia coincide cu cel al afaceristului rus care, cu 15 ani în urmă, a privatizat uzina Mezon: Victor Poleacov, pretorul sectorului Râşcani.
Însă discuțiile organizate de Pretura Râșcani nu au scos la iveală cine este beneficiarul final al acestui proiect imobiliar, deşi au fost mai multe solicitări din partea publicului şi a unor politicieni, ca autorităţile locale să îi dea numele. Mai ales că este vorba de un proiect de proporţii. Pe terenul ce echivalează cu 17 terenuri de fotbal sunt prevăzute construcţia a circa 2.670 de apartamente cu suprafaţa de circa 200 de mii de metri pătraţi pentru aproximativ 8 mii de locuitori, dar şi a unor parcări, a unei grădinițe-școli, precum și spaţii comerciale etc.
Valerii Klimenco, fost consilier municipal din partea defunctului Partid Şor, a insistat chiar ca proprietarii să nu implementeze acest proiect, pentru că Vladimir Putin, președintele Rusiei, a emis un decret prin care ţara sa, ca succesoare a URSS, ar avea dreptul de a urmări şi recupera activele fostei uniuni. „În condiţiile în care Mezon a fost construit pe banii URSS, şi nu ai RSS Moldovenească, Rusia ar putea avea pretenţii pentru această întreprindere”, a sugerat Climenco.
UZINĂ MILITARĂ PENTRU INDUSTRIA AEROSPAŢIALĂ
Oficial, beneficiar al proiectului este societatea pe acţiuni Mezon, care a finanțat recent și organizarea unui forum internaţional dedicat arhitecturii. Astfel, Mezon deţine o cotă de 79,7% din terenul pe care este planificat proiectul imobiliar, iar restul revine firmei Silver Wings Pte Ltd din Singapore, care este şi acţionarul majoritar al uzinei.
Uzina Mezon, fondată în anul 1969, ca întreprindere specializată în microelectronică şi producția de circuite integrate, în special pentru industria aerospațială şi de apărare a fostei Uniuni Sovietice, era cea mai mare întreprindere de acest tip din sud-vestul fostei URSS și din Balcani.
Potrivit documentelor prezentate la discuţiile publice, întreprinderea încă din anul 1991 nu mai desfășoară activitatea iniţială, iar tentativele de a reprofila producerea nu au dat rezultat.
De fapt, uzina Mezon a mai funcţionat şi după 1991, pe teritoriul ei fiind iniţiat şi un proiect de producere a soluţiilor de infuzii, seringilor, şi seturilor pentru infuzie, cunoscut cu denumirea de Perfuzon.
În 1992, Mezon devine asociație de producție, ca apoi să treacă parţial prin programul de privatizare, pentru că doar lucrătorii aveau dreptul să participe cu bonurile patrimoniale. În 1996, era deja înregistrată ca societate pe acţiuni. În urma privatizării, statul, prin Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a rămas cu o cotă de 86,738%, peste 10% au revenit unor fonduri de investiţii, iar 2,05% – persoanelor fizice.
Un raport din 1998 al Curţii de Conturi constata că, la privatizarea unei cote din capitalul Mezon, valoarea activelor uzinei a fost subevaluată, respectiv, statul a fost prejudiciat şi, în consecinţă, se insista pe o inventariere a patrimoniului, care a fost realizată şi cota statului a crescut la peste 91%.
