După Ungaria şi Polonia, Slovacia respinge la rândul său pactul UE privind migraţia
Guvernul slovac a anunţat joi că respinge “fără echivoc” pactul UE privind migraţia votat miercuri de Parlamentul European, care include o redistribuire obligatorie a migranţilor din statele din prima linie către alte state din UE şi le impune costuri financiare acelor ţări membre ce refuză primirea acestor migranţi, transmite agenţia EFE.
“Slovacia nu este de acord cu principiul unei solidarităţi condiţionate a acceptării obligatorii a migranţilor ilegali pe teritoriul său”, semnalează într-un comunicat Ministerul de Externe slovac, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și : Rusia și-a trimis ‘calul troian’ în Europa: un supermarket rusesc se extinde pe continent, inclusiv în România
Pactul UE privind migraţia şi azilul “nu este o soluţie sustenabilă pe termen lung”, iar modul în care este realizată această reformă a politicii europene de azil evidenţiază “importanţa menţinerii dreptului de veto asupra chestiunilor de interes naţional”, menţionează în text ministrul de externe slovac, Juraj Blanar, care îşi manifestă în acest context opoziţia faţă de ideea renunţării la regula unanimităţii în procesul decizional al UE.
Acordul referitor la acest pact a fost însă aprobat de statele membre ale UE în septembrie 2023 prin majoritate calificată, astfel că statele care atunci s-au opus, respectiv Polonia şi Ungaria, nu au putut împiedica adoptarea lui, Slovacia manifestându-şi de asemenea opoziţia ulterior, când Consiliul UE şi Parlamentul European au ajuns în decembrie la un acord asupra reformei politicii europene de azil.
Ministrul de externe slovac consideră de asemenea că migraţia ilegală este o “provocare majoră” care trebuie soluţionată “înainte de toate ţinând cont de interesele suverane ale ţărilor” şi a apreciat că este nevoie în acest sens de “consolidarea frontierelor externe” ale UE şi “să se intervină în ţările de unde este generată migraţia ilegală”.
Pactul UE privind migraţia şi azilul votat miercuri de Parlamentul European înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, respectiv relocarea din ţările din prima linie către alte state membre ale UE a cel puţin 30.000 de migranţi pe an. Ţările ce refuză aceste cote au ca alternativă o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau furnizarea de sprijin operativ şi tehnic.
Premierul polonez Donald Tusk a dat asigurări că Polonia va refuza aplicarea acestui mecanism obligatoriu de relocare a migranţilor. “Vom găsi modalităţi astfel încât, chiar dacă pactul privind migraţia intră în vigoare într-o formă neschimbată în linii generale, să protejăm Polonia în faţa mecanismului de relocare”, a promis Tusk în faţa presei. El a apreciat că statele UE ar trebui mai degrabă să se concentreze pe mecanisme de protejare a propriilor graniţe, nu pe mecanisme de a redistribui migranţii între ele.
De asemenea, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a reafirmat că Ungaria nu acceptă “relocarea obligatorie şi nici amenzile pentru refuzul de a primi migranţi”. Dacă Uniunea Europeană continuă să încurajeze migraţia în loc să implementeze programe de dezvoltare în Africa, atunci Europa va fi “inundată” de migranţi, a spus la rândul său ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.
Pactul UE privind migraţia şi azilul, votat miercuri de Parlamentul European, prevede că procesarea cererilor de azil formulate de migranţii veniţi din ţări unde nu sunt războaie sau alte crize va fi efectuată în centre de primire create la frontierele externe ale UE, iar aceia care nu se califică pentru a primi azil vor fi repatriaţi.
Această reformă a sistemului european privind migraţia urmăreşte să scurteze durata procedurilor de azil şi să intensifice expulzările migranţilor pentru a diminua migraţia ilegală venită mai ales dinspre Africa şi Orientul Mijlociu.
Reforma, ce va intra în vigoare din 2026, mai trebuie să fie validată oficial de statele membre ale UE, probabil la sfârşitul lunii. Obiectivul negociatorilor este adoptarea finală înainte de alegerile europene din iunie.
